Profesorul Vladimir Fomin, „ambasadorul științei noastre în Germania”, a susținut două lecții publice de actualitate și importanță majoră pentru comunitatea științifică din RM

Două prelegeri cu tematică extrem de actuală pentru comunitatea științifică de la noi au fost prezentate, la Academia de Științe a Moldovei, de reputatul savant cu renume mondial Profesorul Vladimir Fomin, doctor habilitat în științe fizice și matematice, membru de onoare al AȘM, colaborator al Institutului Leibniz de cercetări în domeniul corpului solid și al științei materialelor din Dresda, Germania, originar din Republica Moldova. Prelegerile susținute la 11 februarie 2022, în cadru ciclului de lecții publice inițiate de AȘM acum câțiva ani, au avut drept generic: „Organizarea și finanțarea cercetării științifice în Germania” și „Rolul și importanța științei fundamentale în secolul XXI”, cea de-a doua fiind organizată, inclusiv, în contextul declarării anului 2022 drept An Internațional al Științelor Fundamentale pentru dezvoltare durabilă.

Notăm că profesorul Vladimir Fomin a mai avut recent o prezență online, la Academia de Științe a Moldovei, mai exact la 25 ianuarie curent, când a lansat noua și cea de-a șasea platformă științifică de comunicare „Științele fundamentale pentru dezvoltarea durabilă a societății”, în calitatea sa de coordonator al platformei, desemnat de Prezidiul AȘM.

Evenimentul științific a avut loc în format mixt, fiind prezidat și moderat de vicepreședintele AȘM, m.c. Svetlana Cojocaru. La manifestare au participat membri ai AȘM, directori ai institutelor de cercetare, rectorul USMF „Nicolae Testemițanu”, dr.hab., prof. Emil Ceban, președinte al Consiliului Rectorilor din Moldova, rectorul USM, dr. Igor Șarov, președintele ANACEC, dr. Andrei Chciuc, secretari de stat, reprezentanți ai ministerelor și agențiilor cu tangențe în managementul științei. În Sala Azurie a AȘM, de unde a avut loc transmisiunea online, a fost prezentă conducerea AȘM, acad. Eva Gudimac, acad. Mihai Cimpoi, m.c. Alexandru Stratan, președintele Consiliului directorilor institutelor de cercetare.

Cu un cuvânt de salut la eveniment a fost prezent, online, președintele AȘM, acad. Ion Tighineanu.  Președintele AȘM a exprimat onoarea de a-l avea invitat cu lecții publice pe reputatul profesor  Vladimir Fomin, cercetător notoriu, membru de onoare al Academiei de Științe a Moldovei. „Colegul nostru vine cu două prelegeri publice de mare însemnătate pentru noi. Prima ține de organizarea și finanțarea științei în Germania, și această prelegere se încadrează perfect în șirul de lecții publice, organizate de Academia de Științe a Moldovei în anul curent. Mă refer la referatele prezentate recent de academicianul Bogdan Simionescu, vicepreședinte al Academiei Române, și academicianul Anatoly Zagorodny, președinte al Academiei Naționale de Științe a Ucrainei, scopul nostru fiind preluarea celor mai bune practici de la vecinii noștri, dar și de la cele mai avansate state ale Europei, precum este Germania. În a doua prelegere va fi elucidată importanța științelor fundamentale în Secolul XXI, lecția publică înscriindu-se perfect în lista evenimentelor planificate de Academia de Științe a Moldovei în contextul marcării Anului Internațional al Științelor Fundamentale pentru Dezvoltare Durabilă, declarat de Organizația Națiunilor Unite la finele anului trecut”, a punctat președintele AȘM. În evocarea sa, acad. Tighineanu a creionat  profilul omului de știință Vladimir Fomin, evidențiind cele mai importante momente din itinerarul științific și contribuția profesorului la dezvoltarea domeniului care l-a consacrat, unde s-a format ca cercetător, cine i-a fost mentor, interesele științifice, lucrările științifice, monografiile cunoscute comunității științifice internaționale etc.

Președintele AȘM a remarcat că „Profesorul Vladimir Fomin este ambasadorul științei noastre în Germania și chiar în Uniunea Europeană, contribuind prin activitatea sa la crearea de zeci de punți de colaborare cu centre științifice din alte țări, promovând proiecte și realizarea cercetărilor comune cu savanți din cadrul Academiei de Științe a Moldovei, institutelor de cercetare, Universității de Stat din Moldova, Universității Tehnice a Moldovei etc. Este un cercetător de forță, consacrat, o personalitate notorie care duce faima științei și a țării noastre în întreaga lume”. Invitând participanții de a savura aceste prezentări, președintele AȘM a remarcat semnificația zilei de 11 februarie - ziua când au fost semnate importante acorduri cu România, adresând totodată, felicitări doamnelor cu prilejul Zilei Internaționale a femeilor cu activități în domeniul ştiinţei.

În prima sa prelegere „Organizarea și finanțarea cercetării științifice în Germania”, după cum se observă chiar din titlul ei, prof. Vladimir Fomin a prezentat informații privind structura instituțiilor de cercetare din Germania, organizațiilor și asociațiilor, universităților, numărului de cercetători, precum și finanțarea acestora, relevând că în Germania, finanțarea de bază constituie în medie de la 50-70% din toată finanțarea și doar 30% reprezintă sursele atrase. În cifre, la fel de relevante, savantul a vorbit despre cercetările și elaborările din Germania, bugetul alocat institutelor de cercetare, universităților, organizațiilor și asociațiilor, sursele de finanțare, în afară de cele de bază, distribuirea finanțării. Un capitol aparte al prezentării a constituit criteriile de  evaluare și principiile în baza cărora este apreciată activitatea asociațiilor științifice, inclusiv abordările inovaționale, calitatea metodelor aplicate, perspectivele pe termen mediu și lung, numărul de publicații științifice, calitatea lor, participarea la conferințe de importanță internațională, invitarea oamenilor de știință cu lecții publice, colaborările cu universități și, nu în ultimul rând, diseminarea informațiilor privind eventualele descoperiri. Profesorul Vladimir Fomin a prezentat informații, inclusiv, ce relevă activitatea Asociației Leibniz, Germania.

Subiectul prezentat de prof. Fomin a fost, după cum se și aștepta, unul de mare interes, astfel încât a generat și o serie de întrebări, în contextul reformelor pe care le parcurge știința națională, preponderent, cu privire la finanțarea acesteia.

În calitatea sa de președinte al Consiliului directorilor institutelor de cercetare, de director al Institutului Național de Cercetări Economice, dar și membru al AȘM, m.c. Alexandru Stratan a adresat mulțumiri profesorului Vladimir Fomin pentru prelegerea susținută, considerând că această prelegere ar trebui să fie, cu permisiunea savantului, bineînțeles, în acces deschis pe site-urile și pe mesele de lucru ale tuturor factorilor de decizie din RM, celor care au atribuție la gestionarea și managementul sferei cercetării și inovării, acelor actori care își propun să evalueze activitatea institutelor de cercetare. Președintele CDIC a atins problema dureroasă prin care trece comunitatea științifică din RM, generată de arhicunoscuta și mult discutata reformă a cercetării. În acest sens, m.c. Stratan a amintit de lansarea, acum 2-3 ani, a concursului de proiecte, în baza căruia a fost stabilită finanțarea cercetării în RM, prin comparație, concursul de proiecte în experiența germană constituind doar 20-30% din toată finanțarea. Economist de formație, profesorul Alexandru Stratan a menționat că a rămas profund uimit de faptul că într-o țară care este considerată economia nr. 1 în Uniunea Europeană, a IV-a economie mondială, finanțarea instituțională, cea la care s-a referit prof. Fomin sau finanțarea de bază, constituie în medie de la 50-70% din toată finanțarea și doar 30% reprezintă sursele atrase. „Ceea ce s-a produs la noi acum câțiva ani a însemnat aruncarea banilor, a întregii finanțări doar pe concursul de proiecte. Deseori, când încercam să argumentez autorităților de ce este nevoie ca finanțarea instituțională să stea în capul mesei și după aceea să purcedem la concurs, eram întrebați: dar ce veți face voi cu banii din finanțare instituțională?”. Aceasta a fost și întrebarea pe care, de fapt, a adresat-o autorului prezentării: „Ce se face cu banii din finanțarea instituțională sau cea de bază, la care v-ați referit în institutele și universitățile din Germania?

Despre dezechilibrarea situației în cercetare, generată de finanțarea prin proiecte a vorbit și acad. Ion Tighineanu, subiectul fiind dezvoltat de acad. Gheorghe Duca și m.c. Svetlana Cojocaru. Dat fiind faptul că subiectul abordat este foarte important pentru comunitatea științifică din Republica Moldova, vicepreședintele AȘM, m.c. Svetlana Cojocaru a menționat că ar fi binevenit să fie organizată în timpul cel mai apropiat posibil, o sesiune specială, de întrebări-răspunsuri, cu invitarea mai multor factori de decizie pentru a discuta anume aceste subiecte actuale ce țin de finanțarea cercetării, implementarea inovărilor de cercetare, dar și fortificarea infrastructurii inovaționale.

Cât privește cea de-a doua prezentare intitulată „Rolul și importanța științei fundamentale în secolul XXI”, profesorul Vladimir Fomin a remarcat rolul științelor de bază pentru dezvoltarea durabilă a societății, reiterând cu titlu special, provocările actuale pentru medicină, fortificarea sănătății, precum și probleme de mediu. Savantul a invocat faptul că omenirea are șansa de a face față în mod adecvat provocărilor existente și de a asigura o dezvoltare echilibrată și durabilă a planetei în secolul XXI doar pe baza realizărilor științelor fundamentale.

În prelegerea sa, profesorul a prezentat, de asemenea, descoperirile fundamentale cele mai impresionante ale nanofizicii ca platformă de lansare pentru nanotehnologii din cadrul Institutului Leibniz de cercetări în domeniul corpului solid și al științei materialelor din Dresda, unde activează de mulți ani, precum și rezultate ale activității de cercetare personale. Activitatea Institutului se concentrează pe patru domenii tematice principale și anume: 1. Materiale cuantice funcționale: materiale noi care promit noi funcționalități datorită proprietăților electronice noi, neconvenționale, cum ar fi izolatorii topologici și supraconductorii topologici; 2. Proprietăți și funcționalități care apar în structuri la scară nanometrică: nanomembrane, nanoarhitecturi termoelectrice, aliaje; 3. Fenomene cuantice la scară nanometrică, cum ar fi manipularea materialelor cuantice, noi concepte de componente electronice, fonice și fotonice; 4. De la material la produs - cercetare aplicată țintită: unde acustice de suprafață, biomedicină, supraconductivitate, magneți flexibili, stocare de energie... Ca exemple concrete, a reflectat cercetarea fundamentală a nanoarhitecturii inovatoare autopliabile. Totodată, profesorul Fomin a vorbit despre tendințele definitorii în acest domeniu, despre gama largă de aplicații noi bazate pe extinderea și aprofundarea cercetării fundamentale, concentrându-se pe domeniul ce vizează interesele sale științifice, specificând că extinderea nanostructurilor în a treia dimensiune a devenit principalul obiectiv al cercetării în fizica materiei condensate în ultimele două decenii.

În contextul Anului Internațional al științelor fundamentale pentru dezvoltarea durabilă, prof. Vladimir Fomin a exprimat repetat gratitudinea pentru onoarea de a coordona Platforma de comunicare științifică „Științele fundamentale pentru dezvoltarea durabilă a societății”, invitând la o participare cât mai activă a tuturor, nu doar formală, dar și asumată, în cadrul platformei, unde vor fi abordate online o serie de subiecte de actualitate.

Și cea de-a doua prezentare a profesorului Vladimir Fomin a trezit un viu interes în rândul celor prezenți, astfel încât profesorului i-a fost dedicată o întreagă sesiune de mulțumiri, dar și de întrebări care au scos în evidență o dată în plus importanța și rolul științelor fundamentale și nu doar pentru dezvoltarea durabilă, dar pentru o dezvoltare decentă, demnă, și nu doar în contextul pandemiei, dar și în cel al problemelor de mediu, în contextul încălzirii globale, care preocupă întreaga omenire, secetele și inundațiile care iau amploare, mai ales în ultimii ani etc. Acest potențial științific care s-a acumulat, a specificat prof. Fomin, trebuie să se consolideze și să aibă susținere, trebuie să se dezvolte pentru a fi pus în slujba societății, soluționării acestor grave probleme ale omenirii. Anume despre aceste probleme își dorește să se discute în cadrul platformei pe care o va coordona omul de știință, de aceea va fi foarte recunoscător dacă vor fi propuse intențiile și temele de interes pentru discuții în timpul ce urmează.

„Domnule profesor Vladimir Fomin, noi ne mândrim că avem pământeni și în persoana dvs avem savanți notorii care duce faima AȘM și a republicii noastre în toată lumea”, a spus la finele evenimentului acad. Boris Gaina, vicepreședinte al AȘM. La rândul său, acad. Gheorghe Duca, care a rămas impresionat de prestația profesorului, a venit cu propunerea de a participa la crearea și coordonarea unei eventuale echipe de savanți de notorietate pentru a convinge decidenții de importanța științelor fundamentale.

„Domnul profesor Vladimir Fomin a lucrat  două săptămâni pentru Republica Moldova și pentru Academia de Științe a Moldovei, lucru pentru care îi mulțumim și îi suntem foarte recunoscători”, a spus în cuvântul său de final președintele AȘM, acad. Ion Tighineanu, invocând în acest sens, cele două prelegeri, interviul acordat cu câteva zile în urmă, în care a abordat o multitudine de probleme, activitatea în cadrul platformei noi lansate, ceea ce va crea cu certitudine o bună imagine în lume, prof. Fomin fiind chiar persoana potrivită la locul potrivit, iar faptul că se află în Germania, în inima UE, poate juca un rol foarte și foarte important.

În contextul Anului Internațional al științelor fundamentale, președintele AȘM a făcut cunoscută parțial agenda evenimentelor științifice, care urmează să aibă loc pe parcursului anului în curs. Astfel, la 10 iunie, Directorul Institutului Unificat de Cercetări Nucleare din Dubna (IUCN), acad. G.V. Trubnikov va susține o prelegere, iar la 10 noiembrie va avea loc o conferință internațională pe platforma condusă de prof. Vladimir Fomin, informația fiind deja expediată Comitetului internațional, responsabil de Anul Internațional al științelor fundamentale. Se va elabora o agendă pertinentă, se va lucra cu eficiență, pentru a convinge factorii de decizie de la Chișinău, or, așa cum s-a exprimat și dl prof Fomin, astăzi, în toată lumea și în toate țările, deciziile le iau politicienii.

Acad. Tighineanu a menționat că anul acesta este unul crucial pentru știința națională și de deciziile care vor fi luate de decidenți, vor depinde de cum vor fi cercetările în RM, iar platforma condusă de prof. Fomin poate juca un rol foarte important. „Domnule profesor Vladimir Fomin, pe lângă faptul că sunteți un savant consacrat, sunteți și un patriot și sper să păstrăm aceste interacțiuni foarte utile și eficiente și să creăm condiții, pentru ca știința în RM să devină atractivă, iar noi împreună să ne bucurăm de rezultatele științifice ale colegilor noștri”, a spus președintele AȘM, mulțumind tuturor celor care au participat cu întrebări, comentarii, propuneri. Președintele AȘM a declarat că activitățile de atare anvergură vor continua, în speranța că ar ajuta și ar convinge factorii de decizie nu doar de importanța științelor fundamentale, dar și a științei, în general. „Nu este târziu să schimbăm lucrurile în bine. Trebuie de schimbat cadrul normativ, paradigma finanțării. Anul viitor concursurile care vor fi organizate trebuie să se desfășoare pe o platformă conceptual nouă”, a conchis președintele Ion Tighineanu.

Eugenia Tofan,

AȘM