- Vizualizări: 265
Parteneriatul Academia de Științe a Moldovei și Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” și-a demonstrat încă o dată viabilitatea, organizând la 30 septembrie 2021, un eveniment științific de mare actualitate în contextul Covid-ului. Conferință științifico-practică cu participare internațională a avut drept generic „Malformațiile congenitale la copii – pronosticul impactului evolutiv al infecției COVID-19, efectele și siguranța imunoprofilaxiei”.
Conferința a debutat cu mesaje de salut din partea președintelui AȘM, acad. Ion Tighineanu, și a rectorului USMF „Nicolae Testemiţanu”, profesorul universitar Emil Ceban, sesiunea plenară fiind moderată de acad. Eva Gudumac, dr.hab.șt.med., profesor universitar, Catedra de chirurgie, ortopedie și anesteziologie pediatrică „Natalia Gheorghiu”, USMF „Nicolae Testemiţanu”. Acad. Eva Gudumac deține, totodată, funcția de adjunct al conducătorului Secției științe ale vieții a AȘM, este coordonator al Platformei științifice de comunicare a AȘM, platforma ce ține de coronavirus și pandemie, precum și președinte al Comisiei AȘM de problema coronavirusului și pandemiei.
În cuvântul său inaugural, președintele AȘM, acad. Ion Tighineanu a subliniat importanța evenimentului în contextul deja enunțat, menționând că Academia de Științe a Moldovei s-a implicat în procesul de organizare a diferitor evenimente, mese rotunde, conferințe, chiar din primele zile când s-a aflat de extinderea sau invazia coronavirusului. Încă la 6 februarie 2020, la AȘM a fost organizată prima discuție importantă despre coronavirus și asta a fost cu mai mult de o lună de la primul caz de infectare care a fost înregistrat în Republica Moldova. Președintele AȘM a transmis mesajul ministrului Sănătății, dnei Ala Nemerenco care a dorit succes evenimentului și a felicitat organizatorii și raportorii pentru luarea în dezbatere a unui subiect atât de important care vizează sănătatea copiilor.
„Suntem într-o situație foarte complicată și împreună trebuie să contribuim ca să oprim răspândirea în continuare a coronavirusului, desigur, fiecare în funcție de locul unde activează”, a remarcat președintele AȘM atrăgând atenție asupra difuzării informațiilor în spațiul virtual, care nu corespund adevărului. Acesta este și motivul pentru care mulți cetățeni nu cred în existența acestui pericol și procesul de vaccinare merge foarte lent. „Chiar ieri pe site-ul AȘM a fost plasat un material ,,Parteneriatul Interacademic: informații cu privire la vaccinuri și procesul de vaccinare anti-COVID-19” . Parteneriatul interacademic a pregătit o informație referitor la sursele credibile de informare și eu vă îndemn să accesați site-ul AȘM, să faceți cunoștință cu aceste surse credibile cu privire la vaccin și vaccinare, inclusiv Harta vaccinării la scară globală”, a informat președintele Tighineanu. Un alt aspect pe care l-a abordat academicianul a fost cu privire la implementarea inteligenței artificiale. „În contextul pandemiei, au apărut deja primele informații privind inteligența artificială, care va fi tot mai mult utilizată la identificarea persoanelor infectate, inclusiv a călătorilor. Chiar în revista Nature a apărut un articol ,,Greece used artificial intelligence to curb Covid”, a mai adăugat președintele AȘM.
În context, președintele AȘM a relevat că lumea în care trăim este foarte dinamică, lucrurile se schimbă deja nu în funcție de ani sau de luni, ci în funcție de săptămâni și chiar zile. „De aceea, noi trebuie să urmărim acest flux de informație, să învățăm arta de a identifica acele surse care într-adevăr sunt veridice, sursele care au la bază o abordare științifică, de altfel, riscăm să fim informați greșit și referitor la coronavirus și pandemie. Salvarea noastră este în efort comunitar. Noi trebuie împreună să întreprindem un efort pentru a ne salva. Doar prin interacțiune, printr-un efort comun ne putem salva. Chemarea mea este ca noi să întreprindem acest efort comun”, a sugerat președintele AȘM, exprimând mulțumiri doamnei acad. Eva Gudumac, care în decursul anului trecut, dar și anului în curs a inițiat și organizat o serie de conferințe care au abordat problema respectivă. Președintele Tighineanu a exprimat certitudinea că evenimentul respectiv va contribui incontestabil la o înțelegere mai profundă a acestei probleme, acestui pericol și vor fi identificate noi soluții la unele aspecte științifice ce țin de pandemie și coronavirus.
La inaugurarea lucrărilor Conferinței a fost prezent cu un mesaj de salut rectorul USMF „Nicolae Testemițanu”, doctor habilitat, profesor universitar Emil Ceban. Rectorul a menționat că în prezent ne confruntăm cu cel de-al 4-a val al pandemiei Covid-19, iar medicii practicieni se află în prima linie și fac tot posibilul pentru a salva viețile omenești. „Noi, reprezentanții comunității academice, realizăm acest lucru prin suport științifico-practic, pe care putem să-l acordăm tuturor medicilor și sistemului de sănătate în întregime. Tema abordată la conferință este una stringentă în condițiile în care, la începutul pandemiei, copiii erau mai puțin afectați, dar actualmente ei suferă mult, fiind numeroase cazuri de spitalizare și în rândul acestora. Este important să abordăm aspecte ce țin de imunoprofilaxie, dar și cele referitor la vaccinarea copiilor și care ar fi efectele”, a subliniat rectorul USMF, estimând că în prezent, la nivel de țară, doar 23 % din populație este vaccinată cu ambele doze. Din acest considerent, a reiterat prof. Ceban, eforturile sistemului de sănătate pentru tratarea pacienților trebuie combinate cu eforturile comunității academice pentru realizarea imunoprofilaxiei populației, primordial a copiilor și a femeilor gravide. „Consider că doar cu eforturi comune vom putea diminua efectele pandemiei”, a conchis savantul.
În cadrul forumului științific internațional au fost abordate subiecte de actualitate din domeniu: Malformațiile cardiace congenitale la copii, Anomalii ale aparatului locomotor la copii, Tratamente chirurgicale diferențiate în malformațiile bronhopulmonare la copii, Anomalii nefro-urinare la copii și altele.
În comunicarea sa „Malformațiile congenitale la copii în perioada pandemiei cu infecția COVID-19 – prioritate în medicina copilului, acad. Eva Gudumac vorbit despre cauzele și tipurile de malformații congenitale, care includ patologii ereditare genetice apreciate, patologii care apar ca rezultat la acțiunea factorilor nocivi externi, consumul de alcool de către mamă, utilizarea unor medicamente în primul trimestru de viață al copilului, activitatea mamei în condiții nocive și nu în ultimul rând, vârsta maternă avansată, ca un risc ridicat de malformații congenitale. Acad. Gudumac a explicat că maladiile sunt diagnosticate antinatal, adică, prin ecografia uterului gravid, unde se determină multitudinea de malformații care sunt compatibile sau incompatibile cu viața, în cazul depistării malformațiilor destul de grave, fiind recomandată întreruperea gravidităților. Acad. Eva Gudumac a subliniat și faptul că majoritatea malformațiilor congenitale sunt asociate cu alte malformații și deseori se pierd copiii nu de malformația care a fost diagnosticată, dar ca rezultat la anomaliile asociate, cum ar fi de exemplu viciul cardiac, care este incompatibil cu viața. În acest sens, savantul a recomandat că o atenție majoră, trebuie să se acorde primului trimestru al gravidității care poate fi foarte riscant pentru viitorul copil. Concluzionând, acad. Eva Gudumac a exprimat speranța în cadrul conferinței care însumează 18 rapoarte a specialiștilor din Republica Moldova și cinci ale colegilor din România, că ea va permite aprofundarea cunoștințelor în domeniul abordat.
„Afecțiuni malformative ale sistemului nervos la copii”, a fost raportul prezentat de dr. conf. Ala Bajura, elaborat în comun cu Anatolie Litovcenco, șef secție neurochirurgie, dr.hab.șt.med., Institutul Mamei și Copilului, dr.șt.med., acad. Eva Gudumac. Raportorul a menționat că malformațiile sistemului nervos central au o frecvență crescută şi ocupă un loc important în mortalitatea şi morbiditatea neonatală sau cea infantilă, estimată la 10-25% din totalul malformațiilor şi 40% cazuri din decesele din primul an de viață. „Din punct de vedere epidemiologic, putem lua în calcul mai mulți factori: defectele genetice determină 20% din anomaliile structurale, factorii exogeni teratogeni determină 5-10% din anomaliile ereditare, 25% sunt induse multifactorial - defecte genetice şi factori exogeni, 50% din anomaliile congenitale au cauze care nu pot fi identificate. Diagnosticul antenatal al malformațiilor congenitale, colaborarea interdisciplinară (ecografist, obstetrician, neonatolog, neurochirurg, chirurg pediatru), conduita corectă a sarcinii și nașterii cu acordarea asistenței chirurgicale specializate în termeni optimi sunt direct proporționale cu rezultatul satisfăcător al tratamentului”, a punctat conf. Ala Bajurea.
Dr.hab.șt.med., profesor universitar, Jana Bernic, șef Catedră chirurgie, ortopedie și anesteziologie pediatrică „Natalia Gheorghiu”, a expus comunicarea științifică „Anomalii nefro-urinare la copii”, care prezintă rezultatele științifice ale cercetărilor grupului de cercetători Victor Roller, asistent universitar, Catedra de chirurgie, ortopedie și anesteziologie pediatrică „Natalia Gheorghiu”, Laboratorul Infecții Chirurgicale la copii, Angela Ciuntu, profesor universitar, dr.hab.șt.med., șef Clinică Nefrologie, Departamentul Pediatrie, Emil Ceban, profesor universitar, dr.hab.șt.med., rector USMF „Nicolae Testemiţanu”. Raportorul a indicat că malformațiile congenitale reno-urinare prezintă interes prin frecventa lor mare, 26-28 la suta din cazuri din toate malformațiile congenitale înregistrate la copii fiind determinate la ecografia uterului gravid. Patologia renala deseori este asimptomatica, susțin specialiștii. Se depistează când apar complicații, febră, modificări în analiza generală a urinei, leucociturie, piurie, un semn clinic distinct fiind hipertensiunea arterială.
Profesor universitar, dr.hab.șt.med Ina Palii, șef Clinică pediatrie și cardiologie, Institutul Mamei și Copilului, a conferențiat la tema „Malformațiile cardiace congenital la copii – opțiuni de diagnostic și tratament”, investigații realizate în comun cu Anatol Ciubotaru, profesor universitar, dr.hab.șt.med., șef Curs de chirurgie cardiovasculară, USMF „Nicolae Testemiţanu”, Eliza Cinteza, conferențiar universitar, dr.șt.med., medic primar pediatrie și cardiologie pediatrică, UMF „Carol Davila”, Spitalul de copii „Marie Curie”, București; Anca Sglimbea, dr., SCCV pentru adulți și copii, Tîrgu Mureș, România. „Malformaţiile congenitale (MC) constituie în prezent o problemă medicală, socio-economică majora şi etică importantă. Monitorizarea sistematică a MC în RM se efectuează din 1991, iar cu mai multă rigoare a fost desfășurată între anii 2014-2017, în cadrul Programului naţional de prevenire şi reducere a mortalităţii şi morbidităţii copiilor prin malformaţii congenitale şi patologii ereditare și EUROCAT. În Republica Moldova, în fiecare an se nasc, în medie, peste 700 de copii cu diverse malformaţii congenitale. Statisticile medicale constată că 1-2% din toți nou-născuţii pot avea o malformaţie severă. Între anii 2011 și 2018 - frecvența MC în R. Moldova a fost de 17,75 la 1000 de nou-născuți. Statististicile sunt îngrijorătoare, pentru că raportul cazurilor grave de MC raportat la numărul de naşteri, peste 30 de mii în ultimii ani, este în creştere. In țara noastră malformațiile congenitale se situează anual constant pe locul II din cauzele mortalității infantilе și consitituie 27.8% (a.2019)”, se arată în raportul prezentat de dr.hab. Ina Palii.
Lucrările conferinței au fost structurate în cadrul a trei sesiuni. Sesiunile au fost moderate de personalități notorii ale domeniului din Republica Moldova și România.
Conferința a finalizat cu o sesiune de discuții și concluzii.
Video-înregistrările pot fi accesate la următoarele link-uri
https://www.youtube.com/watch?v=XxEOMNbK4cM
Eugenia Tofan,
Serviciul de Presă al AȘM
