Perspectivele dezvoltării științei agricole, pe agenda Academiei de Științe a Moldovei

Viorel Gherciu, MAIA: „Eu cred că noi trebuie să asigurăm condiții necesare de dezvoltare

a sectorului agricol și asigurând condiții bune, el va deveni atractiv și pentru tineri,

atunci și știința devine atractivă pentru tineri.

La Academia de Științe a Moldovei a avut loc Lecția publică online având ca subiect fondarea, în baza Institutului „Selecția”, a Centrului de Cercetare, Transfer Tehnologic și Consultanță în domeniul Culturilor de Câmp. Lecția publică a fost prezentată de doctorul habilitat, profesor universitar, Boris Boincean.

La eveniment a participat conducerea AȘM, ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare Viorel Gherciu și secretarul de stat al ministerului, Vasile Șarban, precum și expertul din SUA, dl Bryce Malsbary.

Președintele AȘM, acad. Ion Tighineanu a salutat prezența participanților, inclusiv a celor care au reușit să se conecteze online, mulțumind reprezentanților Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare pentru că au dat curs invitației AȘM de a veni și discuta problemele cu care se confruntă de ani buni sectorul agricol. Totodată, președintele AȘM a menționat că anul acesta este unul deosebit pentru Academia de Științe și institutele de cercetare. În iunie, Academia de Științe a marcat 60 de la fondare și 75 de ani de la crearea primelor institute de tip academic. În acest context, Academia a invitat și organizat mai multe prelegeri publice, susținute de somități de talie internațională, în premieră fiind invitați Laureați ai Premiului Nobel din diferite domenii. Elocventă în acest sens este prelegerea publică, susținută de Prof. Rattan Lal din SUA, Laureat al Premiului Nobel pentru Pace (2007) și Laureat al Premiului Global pentru Alimentație (2020), o personalitate de rang internațional, expert în domeniu care a vorbit despre sănătatea solului în era încălzirii globale. „Desigur că noi aceste colaborări le vom continua și nu doar cu Prof. Rattan Lal, dar și cu alți cercetători de elită din lume”, a relevat președintele AȘM, precizând că prelegerea susținută de Prof. Boincean este doar un început pentru a da curs unei colaborări eficiente cu Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare.

La rândul său, ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare Viorel Gherciu a menționat că știința a jucat, joacă și va juca un rol important în dezvoltarea sectorului agricol. În context, oficialul a subliniat că fiind la etapa când se lucrează la elaborarea unei noi strategii pentru dezvoltarea sectorului agricol, ar dori să se asigure că această legătură între știință și practică să fie una cât mai benefică, una cât mai direcționată corect pentru a ajuta producătorii și a răspunde cerințelor agricultorilor. „Eu sper că vom avea o cooperare cât mai fructuoasă, productivă și să știm că instituțiile de cercetare fac față acestor cerințe. Avem un sector agricol dezvoltat, bazat pe practici durabile și avem nevoie de material semincer local, adaptat la condițiile Republicii Moldova”, a remarcat demnitarul.

Doctorul habilitat, profesorul universitar, Boris Boincean, director al Institutului „Selecția” a menționat că tematica lecției publice a fost determinată de situația de criză agrară pe care o avem la moment. Inițiativa de a veni cu această lecție publică aparține dlui președinte Tighineanu, problemele care urmau să fie abordate fiind discutate în prealabil și cu dl ministru Gherciu.

„Știința agricolă din RM, inclusiv la ICCC „Selecția”, se află într-o criză sistemică provocată de lipsa unei viziuni clare cu privire la perspectivele dezvoltării științei agricole pe viitor. Experiența acumulată de Asociațiile Științifice de Producere din diferite domenii de activitate agricolă au demonstrat o capacitate înaltă de promovare a progresului tehnico-științific în agricultură”, a ținut să specifice prof. Boincean, precizând că pandemia de Covid-19 și seceta catastrofală din 2020, au confirmat necesitatea restabilirii sistemului de producere a semințelor de calitate biologică înaltă la culturile de câmp, de rând cu respectarea întregului sistem de agricultură pentru asigurarea securității alimentare a țării.

Totodată, specialistul a punctat că tendința în lume este de a promova semințe genetic modificate comercializate la prețuri exagerate de companiile transcontinentale. „Ameliorarea culturilor necesită a fi dezvoltată pe baza comercială cu crearea soiurilor de plante adaptate la condițiile specifice pedo-climatice. Potențialul soiurilor și hibrizilor autohtoni este folosit doar la 40-50 %. Sporul de producție la soiurile importate comparativ cu soiurile autohtone este nesemnificativ, dar fluctuațiile în nivelul de producție sunt mai mici pentru soiurile autohtone, deoarece sunt mai adaptate la condițiile locale și mai ieftine decât soiurile de import. Ponderea soiului în formarea producției constituie 15-20%, dar împreună cu alte imputuri poate fi majorat până la 45-50%”, a relevat directorul ICCC „Selecția”, subliniind că acestea sunt datele din 2018 a dr. Raj Paroda din India, specialist cunoscut în toată lumea.

Cu referință la importanța semințelor, prof. Boincean a remarcat că „Semințele sunt unicul imput care poate fi produs la nivel național și regional în RM. Fertilizanții și pesticidele se importă din străinătate. Efectul imputurilor folosite depinde de soi și calitatea semințelor lui”, relevând că la ICCC „Selecția”, în perioada anilor 1994-2021, au fost selectate 366 soiuri și hibrizi la diferite culturi de câmp. Mai mult, în Comisia de Stat au fost înregistrate în aceeași perioadă de timp (soiuri): Grâu de toamnă -26, orz de toamnă -18, soia – 21, mazărea – 15, fasolea – 14, floarea soarelui -23 hibrizi, soiuri pentru alte culturi – 62.

Totodată, prof. Boris Boincean a evocat și o serie de probleme cu care se confruntă instituția, în primul rând, baza tehnico-materială este foarte învechită. Situația s-a agravat, susține savantul, în ultimii 20-25 de ani, când știința a fost reformată fără a se ține cont de situația reală care este în sectorul de știință și în producerea semințelor. Un alt aspect, invocat de directorul instituției a fost îmbătrânirea cadrelor științifice, practic 70% din personalul tehnico-științific, a depășit vârsta de 65 de ani. Al treilea aspect vizează lipsa spațiului de locuit pentru tineri. „Avem tineri care ar dori să facă carte, să facă știință, dar nu putem să-i atragem din motivul lipsei spațiului de locuit și salariul relativ mic. De aceea, aceste probleme care s-au adunat și pe care le-am invocat, necesită o abordare sistemică și soluționate în același timp”, a spus prof. Boincean.

Raportorul s-a referit și la reproșul unora, potrivit căruia știința doar cheltuie bani, dar nu are rezultate. În acest sens, profesorul a menționat că realizările folosite de fermieri aduc un profit destul de semnificativ. Statul, în primul rând, își asigură securitatea alimentară și aceasta este foarte important în condițiile secetelor mai frecvente și ele vor fi și mai frecvente pe viitor. Un alt aspect, raportat de expert a vizat situația pandemică, care impune, de asemenea, necesitatea autoasigurării cu produse agricole, cu produse alimentare de origine autohtonă. De aceea, remarcă prof. Boincean, problemă este mai mult decât acută, ea necesită implicarea organelor de stat, în primul rând, fiind conștientizat faptul că investițiile în știința agricolă, care este o știință aplicativă și cu o bătaie de lungă durată, consecințele vor fi de lungă durată. „Și dacă nu facem această intervenție acum, noi vom pierde și potențialul uman, care poate să transmită încă experiența către tineri, vom pierde și rezervele care au fost deja obținute până la momentul de față și care este o bază bună pentru viitoarele elaborări în cercetarea științifică. De aceea, considerăm că este momentul oportun”, a rezumat savantul.

Referitor la faptul, dacă crearea Centrului de Cercetare, Transfer Tehnologic și Consultanță în domeniul Culturilor de Câmp, va soluționa problemele existente expuse, prof. Boincean a răspuns fără ezitare: „Sunt ferm convins că, dacă va fi o abordare sistemică, vom soluționa concomitent aspectele legate de dotarea cu tehnică, echipament, alocarea spațiului de locuit pentru tineri, majorarea salariilor, dar și crearea condițiilor din partea statului pentru noi de a câștiga acești bani”.

Ministrul Gherciu a apreciat raportul prezentat de prof. Boincean, în care a expus probleme grave cu care se confruntă sectorul agricol. „Eu cred că noi trebuie să asigurăm condiții necesare de dezvoltare a sectorului agricol și asigurând condiții bune, el va deveni atractiv și pentru tineri, atunci și știința devine atractivă pentru tineri. Consider că strategia, asupra cărei lucrăm acum, o să includă neapărat referințe la acest capitol și vă rog să contribuiți la elaborarea acestei strategii, să ne trimiteți propunerile elaborate pentru a le integra și eficientiza documentul. Avem două luni la dispoziție pentru a avea această strategie elaborată ca să putem consulta pe larg experții, astfel încât până la finele anului să avem un document de politici bine definitivat pentru ca anul viitor să știm încotro mergem, cum mergem și cu ce mergem ”, a spus oficialul.

Președintele AȘM a mulțumit tuturor pentru participare la eveniment, iar prof. Boincean pentru raportul consistent, pentru schimbul de opinii, exprimând certitudinea că doar printr-o colaborare eficientă vor fi șanse reale de a găsi soluții la multe probleme și a merge pe o cale de dezvoltare sustenabilă.  

Lecția publică s-a desfășurat online și a fost trasmisă de către Institutul de Dezvoltare a Societății Informaționale în format Live Stream: https://youtu.be/W0D6x6YY7MU.

După prelegere, conducerea AȘM a avut o întrevedere cu ministrul Viorel Gherciu, secretarul de stat, Vasile Șarban, la care au participat prof. Boris Boincean și expertul din SUA. Scopul întrevederii a fost de a discuta și schița un plan de colaborare pentru a contribui la realizarea programului de guvernare, Academia de Științe fiind dispusă să-și aducă contribuția în acest sens. „Propunerea mea e ca să participăm la procesul de discutare a multor documente care sunt elaborate la nivel european, internațional. Republica Moldova trebuie să fie activă, pentru că în acest caz noi avem toate șansele să ne implicăm în realizarea unor proiecte regionale, europene, internaționale. Da, suntem o țară mică, dar trebuie să fim mai activi. Țările mari, cum este Germania este vizibilă și fără mari eforturi, iar noi ca să fim vizibili, trebuie să întreprindem eforturi mult mai mari, să fim mult mai activi și doar așa avem toate șansele să fim observați și să vină investitori în RM și să avem posibilități pentru o dezvoltare durabilă, sustenabilă”, a spus președintele AȘM. În contextul Conferinței din Glasgow, din 1-12 noiembrie curent, acad. Tighineanu a relevat că atunci când sunt elaborate anumite propuneri, să fie trimise în numele comunității științifice și reprezentanților ministerelor de resort. „Atunci vom avea șanse nu doar să fim auziți, dar și să implementăm acasă aceste propuneri, fiindcă trebuie să fie un efort sinergic al cercetătorilor și reprezentanților ministerelor, adică a persoanelor decidente”, a conchis președintele Tighineanu. 

„Mă uit la aceste 5 puncte de recomandări de politici și aș vrea ca toate aceste puncte să se regăsească în Strategia pentru agricultură și dezvoltare durabilă, la care lucrăm acum. Deci, prin prioritățile sectorului de dezvoltare vom include neapărat aceste măsuri ca să asigure implementarea politicilor după aceste principii. Noi optăm pentru dezvoltarea unui sector competitiv, dar pe principii durabile”, a spus ministrul Gherciu, dând asigurări că ministerul va manifesta deschidere pentru o conlucrare cât mai strânsă cu comunitatea științifică locală, dar și cea internațională pentru a avea o integrare mai largă, un schimb de bune practici, inovații pentru a fi implementate în sector.

Opinii referitor la subiectul abordat au oferit și acad. Boris Gaina, prof. Boris Boincean, dr. Gabriela Romanciuc și dl Bryce Malsbroad.

Eugenia Tofan,

Serviciul de Presă al AȘM