Savanți din domeniile matematicii și informaticii, fizicii și științei materialelor, mecanicii, electronicii și geologiei, reuniți în cadrului unui Simpozion la „Săptămâna Științei”

În cadrul „Săptămânii Științei”, Secția Științe Exacte și Inginerești a AȘM a organizat, la 10 iunie 2021, un Simpozion. Evenimentul a fost moderat de m.c. Svetlana Cojocaru, dr. hab. Veaceslav Ursachi.și s-a conturat drept o continuare a Conferinței „Tehnologii moderne: actualitate și perspective” din aceeași zi.

În cadrul Simpozionului au fost prezentate rapoarte din diverse domenii ale matematicii și informaticii, fizicii și științei materialelor, mecanicii, electronicii și geologiei.

M. c. Constantin Gaindic în prezentarea „Sisteme informatice inteligente în medicină” a adus la cunoștința publicului rezultatele Institutului de Matematică și Informatică în elaborarea sistemelor informaționale în medicină, sistemelor de luare a deciziilor și de suport al medicului în diagnosticare. Au fost descrise elementele acestor sisteme, precum baza de date referitoare la pacient, motoarele de interfață pentru generarea sfaturilor pentru medic specifice cazului dat concret, adică elemente ale medicinii personalizate. În mod deosebit au fost prezentate rezultatele implementării sistemului de procesare a imaginilor în imagistică ultrasonoră SonaRes. A fost descrisă interfața expertului pentru imagistica diferitor organe, în particular a vezicii urinare, baza de date cu patologii posibile ale acestui organ, exemple de generare a raportului în rezultatul analizei imaginii înregistrate și compararea cu baza de date. S-a menționat că raportul generat are ca scop facilitarea concluziei medicului, dar raportul poate fi redactat de către medic în baza experienței și competenței personale. Un alt exemplu prezentat ține de elaborarea modelelor predictibile pentru boala ficatului gras non-alcoolic. A fost elaborat și un chestionar, prin care medicii evaluează calitățile și utilitatea sistemelor elaborate. O atenție deosebită a fost acordată ecografiei de urgență în cazul diferitor situații de emergență, catastrofe și acte de terorism cu victime multiple, atunci când medicul este extrem de limitat în timp în luarea deciziilor, iar sistemele de suport informaționale cu o abordare multistratificată bazată pe inteligența artificială sunt de mare ajutor în gestionarea situațiilor de accidente în masă. În prezentarea a fost menționat și sistemul informațional pentru profilaxia accidentelor vasculare, elaborat în colaborare cu acad. Stanislav Groppa și testat la Institutul de Medicină Urgentă.

În raportul său, „Nanostructuri Superconductor/Ferromagnet ca elemente de bază ale unei rețele neuronale artificiale”, acad. Anatolie Sidorenko a abordat un alt aspect al inteligenței artificiale legat de dezvoltarea bazei elementare a rețelelor neuronale artificiale pentru arhitecturile calculatoarelor non von Neumann. În particular, au fost descrise aspectele tehnologice ale dezvoltării elementelor spintronice în baza nanostructurilor supraconductor/feromagnet de tipul valvei de spin, elaborate în cadrul proiectului Orizont 2020 Spintech în colaborare cu echipele de cercetători din Suedia, Olanda și Germania. S-a făcut referință și la monografia editată recent, la Springer, de către raportor, la tematica dată. Actualitatea elaborării noii baze elementare pentru calculatoarele cuantice a fost argumentată prin faptul că legea Moore de dublare a densității elementelor în microprocesoare la fiecare doi ani nu mai funcționează, iar consumul de energie la densități extreme ale elementelor este foarte mare, fiind demonstrată și fotografia unui server Google din Lulea, Suedia, care ocupă o suprafață de jumătate de hectar, serverul fiind plasat după cercul polar pentru a facilita disiparea energie eliminate în rezultatul funcționării procesoarelor, în condițiile temperaturilor joase.

Membrul de Onoare al AȘM, prof. Vladimir Fomin, a susținut prelegerea „Efectele topologiei și geometriei în micro- și nanoarhitecturi auto-înfășurate”, în care a prezentat rezultatele cercetărilor efectuate în decursul ultimilor 10 ani la Institutul Leibniz din Dresda, în domeniul efectelor topologiei și geometriei în micro-și nano-arhitecturi auto-înfășurate. Savantul a descris câteva tipuri de structuri nano-tubulare și nano-spirale. În afară de aspectele tehnologice de fabricare a structurilor și efectele fizice înregistrate în ele, au fost aduse exemple de aplicații ale structurilor elaborate în termoelectricitate, micro și nano-motoare, cataliză, purificarea apei și optică, în calitate de rezonatoare cu proprietăți de dirijare. În mod special, autorul s-a oprit la analiza efectelor în nanotuburile supraconductoare, care pot fi utilizate în calitate de generatoare la frecvențe în diapazonul GHz, iar efectele de anihilare a vârtejurilor-antivârtejurilor generate în aceste nanotuburi conduc la frecvențe din diapazonul spectral optic. Prin urmare, s-a demonstrat posibilitatea de a genera concomitent în același sistem semnale de diferite frecvențe, inclusiv din diapazoane diferite.

„Simulări pe modele matematice in ingineria produselor de mecanica fina: minitransmisii precesionale, sisteme de conversie, satelitul universitar TUMnanoSAT” a fost genericul prelegerii dr. hab., prof. Viorel Bostan. Profesorul a prezentat rezultatele cercetărilor efectuate la Universitatea Tehnică a Moldovei la interfața câtorva domenii legate de matematica aplicată, mecanică și electronică, în special, de modelările matematice în diverse aplicații. S-a menționat importanța modelării matematice în triunghiul cunoașterii: teorie-experiment-modelare. S-a argumentat că, componenta computațională conduce la reducerea esențială a costurilor, în special, în cazul utilizării supra-calculatoarelor. În acest context s-a menționat că, compania IBM este pe calea trecerii de la rezoluția de 5-7 nm în configurarea cipurilor procesoarelor către rezoluția de 2 nm, ceea ce va spori drastic capacitatea supra-calculatoarelor. Prezentând elementele succesive de realizare a unui produs industrial, raportorul a menționat că introducerea în acest ciclu a modelării matematice reduce drastic nu doar costurile, dar și timpul de realizare a ciclului. În mod special raportorul s-a oprit la utilizarea modelării matematice în transmisiile precesionale, sistemele de conversie a energie regenerabile și elaborarea satelitului TUMnanoSAT. În transmisiile precesionale a fost modelat contactul dinților în angrenaje în funcție de parametrii cinetici, cu scopul ridicării randamentului mecanic al transmisiei. O astfel de abordare conduce la dezvoltarea transmisiilor inovaționale cu parametri performanți fabricate prin diverse metode de tehnologii aditive tri-dimensionale, tehnologii de turnare din plastic și alte materiale etc. S-a adus ca exemplu perspectivele de implementare a elaborărilor în cutii de viteze precesionale, inclusiv magnetice, în automobile. În sistemele de conversie a energiei regenerabile, modelarea matematică este utilizată pentru diminuarea efectelor de turbulență, care sunt o cauză a limitării eficienței. La finele prezentării, a fost făcută o trecere în revistă a stării de lucruri în elaborarea satelitului TUMnanoSAT, care a demarat în anul 2008, iar actualmente sunt finalizate lucrările de calcul al bugetului energetic, elaborare a sistemului de comunicare, platforma pentru controlul misiunii, algoritmii de control a altitudinii și calculatorul de bord, astfel proiectul fiind la faza finală de pre-lansare, fiind deja încheiat contractul de lansare cu Agenția Niponă de Explorări Spațiale (JAXA) de pe Stația Spațială Internațională.

Tematica simpozionului a fost extinsă prin prezentarea dlui dr. Igor Nicoară „Formațiuni Cenozoice ca principala sursă de substanțe minerale utile din Republica Moldova”, legată de studiile geologice ale teritoriului Republicii Moldova în context regional. Au fost analizate Formațiunile Cenozoice ca sursă principală de substanțe minerale utile. A fost descrisă harta geologică a teritoriului Republicii Moldova cu accent principal pe formațiunile cenozoice și în mod special al formațiunilor neogene. Au fost prezentate rezultatele analizei stratigrafice, morfostructurale și geoecologice a complexului natural „Toltrele Prutului” și ale evoluției forlandului carpatic în miocenul tardiv. Au fost analizate și clasificate resursele de apă de pe teritoriul Republicii Moldova. La finalul prezentării au fost trecute în revistă grotele recifelor din regiunea Pruteană și alte obiecte de pe teritoriul Moldovei, care prezintă interes pentru dezvoltarea turismului.

Eugenia Tofan,

Serviciul de Presă al AȘM