Convingerea noastră: nu există sănătate fără sănătatea creierului

Interviul nostru

T.R.: Mult stimate dle academician Stanislav Groppa, conferința pe care o organizați Dvs. pe 4 noiembrie curent, a fost precedată de alte două evenimente științifice din domeniul medicinei: Conferința științifico-practică jubiliară „50 de ani de la fondarea Catedrei de Oncologie a USMF „Nicolae Testemițanu” și Congresul Societății Cardiologilor din republică cu genericul „Ritmul inimii – Moldova 2026”. Care este semnificația evenimentului programat în domeniul neurologiei?

S.G.: Vă mulțumesc pentru inițiativa acestui dialog! Succesiunea acestor evenimente ilustrează vitalitatea școlii medicale din Republica Moldova, iar neurologia se alătură acestui ciclu cu o miză aparte: creierul reprezintă doar circa 2% din masa corpului, dar consumă aproximativ 20% din energia organismului, iar afecțiunile sale se numără printre principalele cauze de dizabilitate la nivel global. Conferința din 4 noiembrie este, în același timp, un bilanț și un punct de plecare. După lansarea IGAP (Intersectoral Global Action Plan on Epilepsy and Other Neurological Disorders), în română – Planul global de acțiune intersectorială privind epilepsia și alte afecțiuni neurologice în perioada 2025–2030, adoptat și de Republica Moldova în parteneriat cu OMS (Organizația Mondială a Sănătății), a Proiectului Național „Sănătatea Creierului” și semnarea Declarației Neurologice de la Bruxelles, ne propunem să trecem în fața autorităților, a mediului academic și a OMS, de la angajament – la acțiune, pornind de la o convingere simplă, dar exigentă: nu există sănătate fără sănătatea creierului.

T.R.: Ce-și propune programul Conferinței „Sănătatea creierului – priorități, provocări și direcții de dezvoltare în Republica Moldova?” Aveți participanți din afara țării?

S.G.: Programul este construit ca o demonstrație în trei timpi: viziune, implementare și clinică. Vom începe cu perspectiva interacademică, prezentată de academicianul Victor Voicu, președintele Secției de Științe Medicale a Academiei Române, căruia, cu acest prilej, i se va conferi titlul de membru de onoare al AȘM. Vom continua cu bilanțul implementării IGAP și cu un model integrat de reformă în managementul accidentului vascular cerebral, apoi cu teme clinice de interes major – pierderea tranzitorie a conștientei, disfuncțiile vestibulare, scleroza multiplă, boala Parkinson. Vom încheia discuțiile cu sănătatea creierului ca politică publică și cu un panel de discuții. Da, avem participanți la eveniment din exterior – pe lângă domnul academician Voicu, la deschidere va fi prezent și reprezentantul Biroului OMS, iar deschiderea către colegii de peste hotare este o tradiție a Societății de Neurologie din Republica Moldova: la Congresul neurologilor noștri din 2025 au vorbit 21 de specialiști internaționali și 7 din diaspora. La această Conferință  așteptăm circa 250 de participanți din întreaga țară, un număr impresionant.

T.R.:  Care sunt prioritățile în managementul pacienților cu epilepsie, accident vascular cerebral, boală Parkinson și scleroză multiplă?

S.G.: Fiecare dintre aceste patru afecțiuni cere o prioritate distinctă, dar și o filosofie comună: îngrijire integrată, pe tot parcursul bolii. În epilepsie, cu o prevalență de circa 0,5%, contează diagnosticul precoce, reducerea decalajului terapeutic, combaterea stigmatului și, nu în ultimul rând, vocea, opinia pacienților și a familiilor lor. În accidentul vascular cerebral – 250–300 de cazuri la 100.000 de locuitori pe an și o letalitate de 40–45% în primele trei luni – fiecare minut contează: de la recunoașterea prespitalicească și reperfuzie, la reabilitare și prevenția secundară, având în vedere o recurență de circa 16%. În boala Parkinson și în scleroza multiplă accentul cade pe diagnosticul timpuriu, accesul la terapii moderne și echipe multidisciplinare, care să păstreze autonomia pacientului cât mai mult timp.

T.R.:  Bolnavii cu afecțiuni neurologice, de regulă, sunt gravi – necesită îngrijiri paliative și multă răbdare din partea personalului medical. Aveți frecvente momente de bucurie și satisfacție profesională?

S.G.: Da, și tocmai ele ne mențin vocația. Neurologia cere răbdare, dar oferă satisfacții intense: pacientul cu AVC care, după o intervenție în fereastra terapeutică, revine la mers și vorbire; persoana cu epilepsie care devine liberă de crize; pacientul cu boala Parkinson sau scleroză multiplă care își păstrează activitatea profesională și familială. Chiar și acolo unde vindecarea nu este posibilă, îngrijirea paliativă și sprijinul acordat familiei sunt o formă de reușită medicală. Iar la nivelul profesiei, o bucurie aparte este să vedem tineri colegi care se formează acasă și colaborează cu noi din diaspora, prin Școala Avansată de Neuroștiințe și rețeaua NeuroDiaspora.MD.

 T.R.:  Dacă ne referim la reforma din domeniul medicinei din ultimii ani, cum s-a reflectat aceasta în managementul afecțiunilor neurologice?

 S.G.: Reforma structurală a sistemului de sănătate a obligat să regândim traseul pacientului neurologic, în special în urgențe: noua structură a sistemului și strategiile pentru AVC acut au fost deja puse în discuție la Congresul Neurologilor din 2025, iar la conferința din 4 noiembrie 2026 vom prezenta un model integrat de reformă pentru acest domeniu. În epilepsie, Centrul Național de Epileptologie constituie un reper de expertiză națională. Rămân însă provocări reale – echitatea accesului în raioane, reabilitarea, resursele umane, continuitatea îngrijirii – iar IGAP a fost conceput tocmai ca mecanism național de coordonare intersectorială, care să le adreseze împreună cu Ministerul Sănătății, OMS și organizațiile de pacienți.

T.R.:  Dacă ar exista o scară valorică pentru specializare a studenților de la medicină. În acest sens, cât e de solicitată neurologia?

S.G.: Neurologia nu este o specialitate „comodă” și, poate, tocmai de aceea atrage studenți motivați de logica diagnosticului clinic și de ritmul inovației – reperfuzia în AVC, terapiile modificatoare ale bolii în scleroza multiplă, neuromodularea, genetica. Dacă ar fi să o plasez pe scara valorică a opțiunilor, aș spune că interesul este solid și în creștere, mai ales, printre tinerii cu înclinație spre cercetare. Îl alimentăm prin Secțiunea Tineret a Societății, prin Școala Avansată de Neuroștiințe, la care au participat peste 120 de persoane, și prin implicarea rezidenților și a studenților în conferințe. Iar nevoia de neurologi va crește odată cu îmbătrânirea populației, ceea ce face din această alegere profesională una cu perspectivă.

T.R.:  Vă mulțumesc, dle academician Stanislav Groppa, pentru interviu! Urez succes Conferinței „Sănătatea creierului – priorități, provocări și direcții de dezvoltare în Republica Moldova” cu noi rezultate aplicative.

Interlocutor

Tatiana ROTARU

Notă informativă. Academicianul Stanislav GROPPA este doctor habilitat în științe medicale, profesor universitar, membru titular al Academiei de Științe a Moldovei, membru de onoare al Academiei Române, șef al Catedrei de Neurologie nr. 2, USMF „Nicolae Testemițanu", președinte al Societății Neurologilor din Republica Moldova. A consolidat o școală științifică recunoscută la nivel internațional în domeniile neurologiei stărilor acute și neurogeneticii. Activitatea sa științifică de excepție se reflectă în peste 750 de lucrări publicate. A ghidat 27 de cercetători în pregătirea tezelor de doctorat.