- Vizualizări: 96
La 4 aprilie 2025 se împlinesc 159 de ani de la fondarea Academiei Române. Cu această ocazie, în Aula Academiei Române a avut loc sesiunea festivă, care a fost urmată de Ziua porților deschise.
Evenimentul a fost inaugurat de academicianul Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române, care a readus în atenție câteva repere semnificative din istoria celui mai înalt for de cultură și știință al românilor, reamintind rolul fundamental în păstrarea și consolidarea identității românești.
Președintele AȘM, acad. Ion Tighineanu, a transmis online mesajul de felicitare al Adunării Generale a AȘM, subliniind strânsa relație de colaborare dintre cele două academii-surori. Acad. Tighineanu a accentuat colaborarea intensă dintre Academia de Științe a Moldovei și Academia Română în ultimii ani, prin organizarea de evenimente comune precum Ziua Culturii Naționale, Ziua Limbii Române, organizarea de Școli de vară, promovarea excelenței științifice și a atras atenția asupra provocărilor actuale, precum ar fi penetrarea accelerată a inteligenței artificiale în toate sferele de activitate ale omului, menționând că Academiile, prin prestația și meritele membrilor săi, prin modul profund de înțelegere a fenomenelor, generate de salturile tehnologice, au toate competențele și forța de a interveni în discursul public pentru a asigura o dezvoltare durabilă a lumii. Discursul integral al președintelui AȘM poate fi accesa aici.
Academia Română a fost fondată la 1 aprilie 1866, ca o instituție de necesitate absolută pentru tânărul stat rezultat din unirea Principatelor Române (1859).
În mod simbolic, primii 14 membri fondatori ai Societății, numiți prin Decret în data de 22 aprilie/3 mai 1866, erau intelectuali și patrioți din toate teritoriile reprezentate de români, inclusiv 3 basarabeni (Alexandru Hâjdeu, Constantin Stamati, Ioan Străjescu).
În acord cu vocația sa națională, prima misiune a Academiei Române, rămasă o constantă de-a lungul existenței sale, a fost și este normarea limbii române și studiul istoriei poporului român. Astăzi, Academia Română prezintă națiunii române opere monumentale, elaborate de membrii și cercetătorii săi, precum „Dicționarul tezaur al limbii române”, în 19 volume, cu peste 18.000 de pagini, Tratatul „Istoria românilor”, în 10 volume, aflat la a doua ediție, „Dicționarul general al literaturii române”, în peste 7.000 de pagini, integrala facsimilată a manuscriselor eminesciene, în 14.000 de pagini, legate în 38 de volume. Acestora li se adaugă zeci de mii de lucrări științifice publicate în prestigioase reviste și edituri din țară și din străinătate, opere de autor sau elaborate în colective științifice, constituind un patrimoniu intelectual ce face cinste României.
În prezent, Academia Română este membră a unor importante organizații interacademice din Europa și din întreaga lume, membrii săi sunt aleși în prestigioase academii străine, iar institutele și centrele de cercetare pe care le coordonează fac performanță la nivel internațional.
Cristina BUMBU
