- Vizualizări: 108
Pe 26 și 27 februarie, la Academia de Științe a Moldovei au continuat sesiunile de audieri publice în cadrul procesului de evaluare a cercetărilor desfășurate în programele instituționale pentru anii 2024–2027, etapa anului 2024.
În prima parte a zilei de 26 februarie, Secția Științe Sociale, Economice, Umanistice și Arte a desfășurat o nouă rundă a audierilor aferente acestei secții, prima a avut loc pe 24 februarie. De această dată au fost evaluate rezultatele a 6 proiecte de cercetare. Evenimentul a fost moderat de către coordonatorul acestei secții, vicepreședintele AȘM, m.c. Ion Hadârcă.
Printre temele abordate s-au numărat dinamica administrativă și guvernanța locală, valorificarea patrimoniului cultural și istoric, dezvoltarea economică sustenabilă, precum și integrarea tehnologiilor moderne în sectoarele strategice ale economiei. Cercetările prezentate evidențiază atât necesitatea unor politici publice eficiente, cât și importanța promovării moștenirii culturale naționale pe scena internațională.
Un accent deosebit a fost pus pe rolul patrimoniului istoric și muzeal în consolidarea identității Republicii Moldova, precum și pe impactul traducerii literaturii basarabene și românești asupra percepției culturale în Europa. Totodată, proiectele din domeniul economic și al tehnologiilor inovative propun soluții pentru creșterea competitivității și adaptarea la cerințele pieței europene.
Participanții la audieri au subliniat că investiția în cercetare și inovare reprezintă un factor esențial pentru progresul Republicii Moldova, iar colaborarea dintre instituțiile academice și autoritățile publice poate facilita aplicarea concluziilor științifice în strategiile de dezvoltare națională. Evenimentul a reconfirmat importanța științei în procesul de modernizare a țării și în afirmarea sa ca partener activ pe scena europeană.
În a doua parte a zilei de 26 februarie, Secția Științe Exacte și Inginerești a organizat prima sesiune de audieri ale proiectelor de cercetare aferente secției, fiind evaluate 13 proiecte de cercetare. Evenimentul a fost moderat de către coordonatorul secției, vicepreședintele AȘM, m.c. Svetlana Cojocaru.
Proiectele evaluate în cadrul audierilor publice au inclus subiecte legate de chimie, fizică aplicată și ingineria materialelor, având ca obiectiv dezvoltarea tehnologiilor avansate și aplicabilitatea acestora în domenii precum medicină, energie, mediu și industrie. Cercetătorii au prezentat studii privind sinteza și valorificarea compușilor chimici naturali, dezvoltarea materialelor inteligente și nanostructurate, precum și utilizarea proceselor electrochimice și a fenomenelor cuantice în aplicații inovatoare. De asemenea, au fost analizate soluții pentru optimizarea tratării apei, îmbunătățirea proprietăților materialelor metalice și proiectarea arhitecturilor supramoleculare cu potențial medical.
Pe 27 februarie au continuat audierile proiectelor de cercetare aferente Secției Științe ale Vieții. Evenimentul fiind moderat de către adjunctul coordonatorului secției, academicianul Ion Toderaș. În cadrul acestuia, au fost audiate rezultatele a 7 proiecte de cercetare care vizează sfera biotehnologiilor și protecția mediului. proiecte de cercetare dedicate agriculturii durabile, conservării biodiversității și securității ecologice. Majoritatea proiectelor au fost evaluate cu calificative înalte.
Evenimentul a reunit specialiști din domenii precum horticultura, biotehnologia, ecologia și protecția plantelor, care au prezentat soluții inovatoare pentru adaptarea agriculturii la schimbările climatice, dezvoltarea biotehnologiilor avansate și protejarea ecosistemelor naturale.
Cercetările analizate pun accent pe crearea unor soiuri agricole rezistente, utilizarea mijloacelor ecologice pentru combaterea dăunătorilor și evaluarea impactului factorilor de mediu asupra biodiversității. De asemenea, au fost discutate tehnologii sustenabile pentru protecția mediului și soluții pentru reducerea efectelor activităților umane asupra ecosistemelor fragile.
În a doua parte a zilei de 27 februarie, Academia de Științe a Moldovei a găzduit audieri publice dedicate unor proiecte de cercetare inovatoare, axate pe inteligența artificială, tehnologii energetice, geologie aplicată și inginerie avansată, evenimentul fiind organizat de Secția Științe Exacte și Inginerești și moderat de către coordonatorul secției, vicepreședintele AȘM, m.c. Svetlana Cojocaru. Audierile rezultatelor proiectelor de cercetare au evidențiat progresele în dezvoltarea sistemelor informatice bazate pe inteligență artificială, modelelor matematice pentru procese decizionale și integrarea tehnologiilor digitale în industrie.
Un accent deosebit a fost pus pe soluțiile tehnologice pentru optimizarea consumului energetic și reducerea impactului asupra mediului, incluzând studii privind decarbonizarea sistemului energetic și dezvoltarea materialelor avansate pentru aplicații în optoelectronică și spintronică. De asemenea, au fost prezentate cercetări privind utilizarea dronelor și tehnologiilor pentru monitorizarea terenurilor agricole și a resurselor de apă, alături de soluții inovatoare în ingineria biomedicală.
În domeniul geologiei, proiectele s-au concentrat pe evaluarea riscurilor seismice, utilizarea rațională a resurselor minerale și fezabilitatea stocării subterane a gazelor naturale. Aceste cercetări contribuie la dezvoltarea unor tehnologii sustenabile, menite să sprijine progresul economic și siguranța energetică a Republicii Moldova.
Deoarece prezentările în cadrul audierilor publice sunt limitate de timp, i-am adresat doamnei m.c. Svetlana Cojocaru câteva întrebări pentru a înțelege mai bine contextul realizării proiectelor și cât de implicați sunt cercetătorii, cât efort fac dincolo de prezentarea publică a rezultatelor.
Care sunt principalele obstacole cu care s-au confruntat cercetătorii implicați în cadrul proiectelor evaluate de Științe Exacte și Inginerești?
Am rămas cu un sentiment de bucurie văzând dedicarea cercetătorilor noștri, în pofida subfinanțării și a multiplelor probleme menționate în rapoarte. Este impresionant să vezi oameni lucrând cu devotament și dragoste pentru știință, ceea ce ne dă speranță pentru viitorul cercetării în Republica Moldova. Cele mai mari probleme sunt legate de finanțare și de organizarea procesului de cercetare. De exemplu, la Institutul de Chimie și la Institutul de Fizică Aplicată, materialele necesare pentru experimente sunt primite abia la sfârșitul anului sau chiar în anul următor, ceea ce face imposibilă desfășurarea normală a cercetării. De multe ori, cercetătorii trebuie să trimită probe în străinătate pentru a obține rezultatele necesare, bazându-se pe colaborarea voluntară a partenerilor externi.
Ne puteți spune care dintre proiectele evaluate în cadrul acestor audieri au potențial de aplicabilitate imediată și dacă în acest sens există o colaborare eficientă între cercetători și autorități?
Am audiat câteva proiecte impresionante, precum cele ale Institutului de Chimie privind îmbunătățirea calității apei potabile și procesarea apelor reziduale. De asemenea, proiectele Institutului de Energetică privind identificarea cavităților naturale pentru depozitarea gazelor și implementarea energiei regenerabile sunt de o importanță strategică pentru Republica Moldova. Din păcate, nu tot ce se cercetează ajunge să fie implementat. Un exemplu clar este proiectul privind rezervele de gaze, despre care se discuta încă acum 20 de ani, dar care nu a fost realizat din lipsă de finanțare și strategie pe termen lung. Există deschidere, dar aplicarea efectivă a rezultatelor cercetării rămâne o provocare.
Unii conducători ai proiectelor prezentate în cadrul audierilor au vorbit despre decizia de a reduce normele de lucru pentru cercetătorii experimentați. Ce impact a avut aceasta?
Academia de Științe s-a opus ferm acestei decizii, considerând-o ilegală și contrară intereselor cercetării. Reducerea normei la 0,25 echivalează cu un salariu de aproximativ 2.500 de lei pe lună, ceea ce nu reprezintă o motivație reală pentru specialiștii de valoare. Există riscul ca această generație de cercetători experimentați să plece, fără a mai avea cine să transmită cunoștințele noilor generații.
Cum stăm la capitolul implicării tinerilor în cercetare?
Există un număr semnificativ de tineri implicați în proiecte, dar problema este că mulți dintre ei sunt studenți sau masteranzi care participă temporar, iar apoi pleacă spre sectoare mai bine plătite. Spre exemplu, în domeniul IT, salariile sunt de până la zece ori mai mari decât cele din cercetare, ceea ce face dificilă retenția tinerilor talentați.
Există vreo inițiativă care să motiveze tinerii să rămână în cercetare?
Am avut un proiect pilot în colaborare cu o companie IT, unde tinerii lucrau jumătate din timp la institut și jumătate la compania privată. Din acea echipă, doar unul a rămas în cercetare. Este nevoie de politici clare pentru a oferi salarii competitive și pentru a asigura o traiectorie de carieră stabilă.
Aveți un mesaj pentru cei care doresc să urmeze o carieră în cercetare?
Cercetarea nu este doar o profesie, ci o vocație. Este nevoie de pasiune, perseverență și dedicare. Deși provocările sunt multe, știința are un rol fundamental în dezvoltarea societății, iar fiecare contribuție contează. Sper ca, în timp, să vedem o mai mare susținere pentru cercetare și să putem crea un mediu mai favorabil pentru tinerii specialiști.
Menționăm că procesul de evaluare se desfășoară conform cadrului normativ stabilit, incluzând prevederile Codului cu privire la știință și inovare al Republicii Moldova, Metodologiei de finanțare a proiectelor din domeniile cercetării și inovării și regulamentelor specifice Academiei de Științe a Moldovei.
Audierile publice se încheie pe 28 februarie 2025. Graficul audierilor este disponibil la link-ul https://asm.md/audieri-publice-2025-februarie.
Cristina BUMBU
