- Vizualizări: 173
Pe 15 noiembrie 2024, la Academia de Științe a Moldovei, a avut loc masa rotundă „Tezaurul de aur al Băncii Naționale a României de la Moscova – o creanță mai veche de un secol”. Evenimentul, organizat de Academia de Științe a Moldovei în parteneriat cu Banca Națională a României, Școala Doctorală „Istorie. Patrimoniu cultural. Modernitate” și Catedra de Istorie și Științe Sociale a Universității Pedagogice de Stat „Ion Creangă”, a reunit personalități marcante de pe ambele maluri ale Prutului. Scopul manifestării a fost continuarea eforturilor de internaționalizare a problematicii tezaurului românesc evacuat la Moscova în timpul Primului Război Mondial și rămas nerecuperat.
În mesajul său din deschiderea evenimentului, președintele Academiei de Științe a Moldovei, acad. Ion Tighineanu a adus mulțumiri tuturor celor care au venit cu această inițiativă, care au găsit de cuviință ca această dezbatere să fie organizată la Academia de Științe a Moldovei, menționând că problema adusă în discuție este una veche și are nevoie de o abordare științifică pentru a găsi soluții. Acad. Ion Tighineanu a reiterat că scopul este de a constitui un spațiu științific și cultural comun, de a promova valorile noastre în spațiul european și internațional. „Mergem toți spre Europa, dar tradițiile noastre, cultură noastră trebuie să le promovăm și să le apărăm împreună”, a precizat acad. Ion Tighineanu, continuând prin a spune că „doar prin cercetare, prin cultură, noi putem să ne impunem în lumea modernă”.
Guvernatoarea Băncii Naționale a Moldovei, Anca Dragu a declarat că tezaurul României trimis în Rusia în 1916 reprezintă un episod semnificativ și trist în istoria națională. Timp de peste un secol, autoritățile române au căutat soluții pentru recuperarea tezaurului, dar eforturile diplomatice nu au produs rezultatele dorite. Doamna Anca Dragu a menționat în discursul său că această chestiune nu este doar una economică, ci este una de dreptate istorică. Recuperarea tezaurului ar reprezenta nu doar o reparație materială, ci și o recunoaștere oficială a unui capitol dureros în istoria comună, o măsură corectă ce ar putea contribui semnificativ la redefinirea relațiilor internaționale. Mai mult decât atât, spune Anca Dragu, această cauză continuă să fie susținută de diverse instituții, de istorici, de cercetători și rămâne un obiectiv important al politicii externe a României.
La rândul său, Cristian Păunescu, consilier al Guvernatorului Băncii Naționale a României, a declarat că în cazul în care Banca Națională și Statul Român asigura tezaurul la o firmă de asigurări, nu ar mai fi existat acum subiectul acestor revendicări. Potrivit lui, o altă discuție ține de destinația expedierii acestui tezaur. „De ce nu s-a expediat tezaurul în altă parte?” Cu toate acestea, la 100 de ani de atunci, iată că Parlamentul European a luat o decizie istorică. Cristian Păunescu menționează că deocamdată încă rămâne neclar ce se va întâmpla în continuare.
Eugen Tomac, europarlamentar, inițiatorul rezoluției referitoare la returnarea tezaurului românesc confiscat ilegal de Rusia, a explicat în cadrul mesei rotunde cum subiectul a fost adus în atenția Uniunii Europene, menționând că după agresiunea Rusei împotriva Ucrainei, la nivel european s-a declanșat o întreagă dezbatere cu privire la modalitățile prin care UE poate susține Ucraina și așa s-a ajuns la această dezbatere despre cum poate fi modificat cadrul juridic existent astfel încât în perspectivă să poată fi ajutată Ucraina. Și la acea dezbatere, s-a discutat și despre ce se poate întâmplă cu statele membre care au litigii nesoluționate după mai bine de un secol. Și atunci, spune europarlamentarul Eugen Tomac, s-a înțeles că aproape nimeni nu știa absolut nimic despre situația tezaurului românesc sechestrat la Moscova de mai bine de un secol. Eugen Tomac a reiterat importanța rezoluției Parlamentului European, menționând că există foarte puține subiecte care vizează problematica unui singur stat, pe de o parte, iar pe de altă parte, de când a intrat în Uniunea Europeană, au fost foarte puține rezoluții dedicate României. Europarlamentarul spune că și contextul geopolitic a fost de ajutor, fiind suspendate relațiile diplomatice între Uniunea Europeană și Federația Rusă.
Prezent la masa rotundă, Dorin Matei, redactor-șef al Revistei „Magazin Istoric”, a ținut să facă câteva precizări cu privire la imagini false, la afirmații false, care circulă cu mare succes în mass-media și în societate. Și una dintre acestea este, spune Dorin Matei, aceea că problema tezaurului de la Moscova este problema Băncii Naționale a României și Banca Națională trebuie să-și o rezolve. El atenționează că Banca Națională a României s-a opus atunci în 1916, până în ultima clipă evacuării tezaurului la Moscova. A cedat doar pentru că guvernul a făcut mari presiuni și pentru că Banca Națională, deși o bancă particulară, având dreptul de emisiune monetară, era deținătoarea tezaurului, care garanta emisiunea monetară și nu putea să facă abstracție de ceea ce cerea guvernul. El continuă prin a spune că, în mod clar, problema tezaurului evacuat la Moscova nu e doar problema Băncii Naționale a României, e problema întregii societăți românești, a statului român, care ar trebui să conlucreze cu Banca Națională pentru a rezolva această problemă, mai ales pe baza rezoluției recente.
În cadrul evenimentului, dr. Sergiu Cataraga de la Facultatea de Filologie și Istorie a Universității Pedagogice de Stat „Ion Creangă” a susținut o comunicare, explicând aspecte istorice importante. La rândul său, Alexandru Arseni, doctor habilitat în drept, profesor universitar, a declarat că masa rotundă, organizată la Chișinău, pe teritoriul românesc din Basarabia, vorbește despre faptul că tezaurul nu aparține doar ca preț, dar și ca valoare spirituală, ca unitate națională și că acum sufletul îi doare pe toți. El s-a arătat deschis ca, alături de alți colegi, să acorde sprijin juridic pentru această cauză comună.
În continuare, ES Mihai Gribincea, ex-ambasador al Republicii Moldova în România, a ținut să puncteze câteva aspecte relevante cu privire la importanța rezoluției Parlamentului European. În primul rând, statele UE recunosc creanța pe care o are Rusia față de România. Statele UE îndeamnă Federația Rusă să returneze integral României restul tezaurului național al României, care a fost trimis în Rusia în anii 1916 și 1917 pentru a fi păstrat în siguranță. În rezoluție se dă o definiție a termenului tezaurul național al României, acesta constituie 91,5 tone de aur, aparținând rezervelor de aur ale Băncii Naționale al României, care constau în colecții regale de bijuterii și monede rare cu o valoare numismatică și culturală pe lângă valoarea aurului în sine, precum și în obiecte culturale, religioase și de arhivă care fac parte din patrimoniul național al țării. Rezoluția, de asemenea, face o descriere a tezaurului național.
De asemenea, Parlamentul European a invitat Comisia și Serviciul European de Acțiune Externă să includă restituirea patrimoniului național român pe agenda bilaterală diplomatică care reglementează relațiile UE-Rusia, din dată ce contextul regional permite reluarea dialogului politic între părți. Discuțiile din plenul Parlamentului European pe tema tezaurului și rezoluția Parlamentului European în sine au oferit vizibilitatea subiectului și l-au adus în atenția opiniei publice internaționale. Adoptarea rezoluției a mai arătat că atunci când există voință politică, viziune și mijloace necesare pentru realizarea unui deziderat de politică externă, acesta poate fi atins.
Masa rotundă „Tezaurul de aur al Băncii Naționale a României de la Moscova – o creanță mai veche de un secol” a fost moderată de dr. habilitat Liliana Condraticova, secretar științific general al AȘM.
Evenimentul s-a desfășurat în format hibrid, cu prezență fizică în Sala Mică a Academiei de Științe a Moldovei și online pe platforma ZOOM, fiind transmis live de Institutul pentru Dezvoltarea Societății Informaționale.
Cristina BUMBU
