- Vizualizări: 202
Populația Planetei noastre s-a dublat în ultimii 50 de ani și este în continua ascensiune. Cifra de 4 mlrd a fost atinsă în 1974, de 5 mlrd - în 1987, de 6 mlrd – în 1999, de 7 mlrd – în 2011, de 8 mlrd – în 2022. Creșterea fulminantă a numărului de habitanți în condițiile distrugerii tot mai vizibile a planetei, a mediului ambiant pune sub semnul întrebării dezvoltarea durabilă a țărilor lumii și a civilizației în întregime.
Savanții au fost primii care au bătut alarma, atrăgând atenția la un posibil colaps planetar drept urmare a activităților iresponsabile ale omului. La 16 iulie 1992, peste 1700 de savanți independenți, inclusiv majoritatea laureaților Premiului Nobel la acel moment, au adresat un avertisment liderilor lumii, cerându-le ca civilizația umană să-și schimbe radical atitudinea față de mediu pentru a evita în viitor „o vastă catastrofă umană”. În decembrie 2017, peste 15 mii de savanți din 184 de state ale lumii au lansat „Avertismentul oamenilor de știință către umanitate”, în care și-au exprimat profunda îngrijorare privind viitorul civilizației. În opinia cercetătorilor științifici, lipsa măsurilor adecvate va împinge ecosistemele Pământului dincolo de capacitățile lor de a susține viața pe Terra.
La 26-28 aprilie 2021 a avut loc Summit-ul Laureaților Premiului Nobel în cadrul căruia a fost lansat “Un Apel urgent la acțiune” semnat de majoritatea Laureaților Premiului Nobel, inclusiv de către profesorii Hiroshi Amano și Konstantin Novoselov, membri de onoare ai Academiei de Științe a Moldovei. Lansând chemarea la acțiuni coordonate de către toate statele lumii, Apelul atrage atenția la faptul că “Luarea pe termen lung a deciziilor argumentate științific este mereu dezavantajată în competiție cu nevoile prezentului. Politicienii și oamenii de știință trebuie să lucreze cot la cot pentru a reduce diferențele dintre practicile experților, politica pe termen scurt și supraviețuirea întregii vieți de pe această planetă”.
În ultimii ani calea spre sustenabilitatea globală este ghidată de Consiliul Științific Internațional care activează la nivel planetar pentru a convoca și a cataliza expertiză științifică, consiliere și influență asupra problemelor de interes major atât pentru știință, cât și pentru societate. Reprezentând vocea globală a științei, Consiliul Științific Internațional a avut un rol important în procesul de inițiere și promovare a Deceniului Internațional al Științelor pentru Dezvoltare Durabilă (2024-2033), proclamat de către Asambleea Generală a Națiunilor Unite la 25 august 2023. Ne onorează faptul că la procesul de promovare a Deceniului Internațional al Științelor pentru Dezvoltare Durabilă și-a adus contribuția și Academia de Științe a Moldovei.
Rolul crucial al științei în asigurarea unei dezvoltări sustenabile a societății moderne este recunoscut în toată lumea. Este foarte important ca cercetarea științifică să se realizeze într-un mediu concurențial și constructiv, în conformitate cu practica acceptată în majoritatea țărilor lumii. În cazul nostru un model demn de urmat ar fi cel caracteristic României, Bulgariei, Poloniei etc., unde cercetarea este realizată în institutele Academiei de Științe, în institute naționale și în cadrul universităților. Prezintă interes modelul implementat recent în Ungaria, unde fostele institute ale Academiei de Științe au creat un cluster național (asemănător cu clusterul ce aparține Societății Max Planck din Germania) gestionat de un Board-director, 50 % din membrii Boardului fiind nominalizați de Guvern, iar alte 50 % - de Academia de Științe a Ungariei, ea fiind totodată responsabilă de realizarea unor proiecte multidisciplinare de importanță națională. În țările baltice institutele de cercetare au trecut, cu ceva ani în urmă, din subordinea academiilor la universități, în schimb și-au păstrat personalitatea juridică și, ca urmare, vizibilitatea la scară internațională.
Dar care este situația actuală în cercetarea autohtonă?
Astăzi constatăm, cu regret, că institutele noastre de cercetare, pierzând statutul de persoane juridice, au dispărut din bazele de date internaționale. Ele nu se mai regăsesc în bazele de date Scimago, care reprezintă o clasificare veridică a instituțiilor academice cu activități de cercetare – universități, institute și centre de cercetare științifică, clasificate conform unei serii de indicatori bazați pe performanța cercetării, rezultatele inovației și impactul societal. Nu se regăsesc în aceste baze de date nici USM, nici UTM, deși cu doi ani în urmă au absorbit practic toate institutele de cercetare subordonate anterior AȘM. Actualmente R. Moldova este reprezentată în prestigiosul clasament Scimago doar de Academia de Științe a Moldovei și Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie “Nicolae Testemițanu”. Pentru comparație: România este reprezentată în clasamentul Scimago de 46 de entități – universități, institute de cercetare și academii, în fruntea clasamentului fiind Academia Română.
Experiența internațională a demonstrat cu prisosință că excelența în cercetare poate fi atinsă doar într-un mediu concurențial sănătos, gestionat cu chibzuință și măiestrie. Concentrarea cercetării în una sau două universității nu are șanse de izbândă pe termen lung și, în opinia noastră, acest model ineficient trebuie să fie abandonat cât mai curând. AȘM este oricând dispusă să ofere un model adecvat al organizării cercetării și conlucrării întru binele comun al științei și al viitorului european al Republicii Moldova.
Acad. Ion Tighineanu,
Președinte al Academiei de Științe a Moldovei,
membru al Consiliului Științific Internațional
Publicat în Literatura și Arta nr. 31-32 (4116-4117), 1 august 2024
