Conferința comună a două Academii: Consolidarea spațiului științific românesc în context european

În preajma Zilei Europei, marcată pe 9 mai, Academia Română și Academia de Științe a Moldovei au organizat, la 8 mai 2024, Conferința academică cu genericul „Consolidarea spațiului științific românesc în context european". Tema este de o actualitate stringentă în societatea modernă, greu încercată la acest început de secol de diverse provocări ce vizează schimbările climatice, diverse crize politice și geopolitice. Și, în acest context, rolul științei, inovării și educației rămâne primordial în identificarea soluțiilor necesare și în afirmarea lor pe plan internațional.

Din acest unghi de vedere, și-a construit discursul său inaugural la Conferința comună a celor două academii de pe ambele maluri ale Prutului, acad. Ioan Dumitrache, secretar științific general al Academiei Române. Cercetarea științifică, alături de educație, inovare, joacă un rol-cheie în dezvoltarea societății, a subliniat academicianul. Descoperirea a noi cunoștințe a dezvoltat în mod corespunzător societatea și, în primul rând, a creat noi artefacte cu impact major asupra calității vieții. Suntem martorii unor provocări majore la începutul acestui secol, a arătat raportorul: vorbim despre schimbările climatice, care deja sunt cu impact asupra noastră, vorbim despre diminuarea continuă a resurselor naturale energetice, vorbim despre o serie întreagă de crize, și nu, în ultimul rând, despre crize politice, geopolitice, într-un context cu totul special la începutul acestui secol. Este momentul să înțelegem că fără cercetarea științifică, fără educația consistentă evoluția societății nu poate fi asigurată. Împreună cu elementele specifice dezvoltării fără precedent a tehnologiei informației și comunicațiilor ar trebui să stea în atenția noastră preocuparea pentru dezvoltarea științei, dezvoltarea progresului și realizării în mod corespunzător a unui cadru adevărat de evoluție a umanității.

Secretarul științific general al Academiei Române a indicat că aceste provocări impun schimbări de mentalitate, schimbări privind sistemul de educație și organizarea cercetării științifice. O atenție deosebită trebuie acordată dezvoltării cercetării interdisciplinare și multidisciplinare. În acest context, să conștientizăm importanța pe care trebuie s-o aibă colaborarea între diversele entități de cercetare.

Academia Română, cu cele peste 70 de entități de cercetare, este în permanență preocupată de a realiza un primat de cercetare, în care să susțină excelența, să contribuie la dezvoltarea cunoașterii, a societății românești. În prezent, Academia Română asigură conexiuni cu foarte multe entități atât din țară, cât și din străinătate. A reușit să semneze protocoale de colaborare cu marile universități ale României și să dezvolte împreună, în cadrul unor centre de excelență, programe comune de cercetare. Există un număr mare de colaborări cu Academia Europeană, cu academii din alte zone ale globului pământesc. Se încearcă menținerea acestui climat de colaborare, de schimburi permanente de cercetători cu scopul de a contribui la dezvoltarea cunoașterii, iar România în acest sens are potențialul necesar.

Referitor la relațiile de colaborare Academia de Științe a Moldovei, acad. Ioan Dumitrache a amintit că a fost semnat un nou protocol de colaborare cu multe acțiuni care urmează a fi derulate împreună. Una dintre ele – realizarea unor parteneriate cu programe comune de cercetare științifică. De asemenea, a fost lansat programul de acordare împreună a premiilor pentru cercetarea științifică de excelență. Trebuie de consolidat această colaborare atât în spațiul românesc, cât și în exterior, realizând parteneriate de cercetare cu entitățile performante din Europa.

Secretarul științific general a abordat și problema formării resurselor umane pentru cercetare. Este necesar de transformat sistemele de educație și de cercetare în domenii atractive, în care tinerii talentați din România și Republica Moldova să fie prezenți în programele de cercetare, elaborate în comun de cele două Academii.

Un cuvânt de salut către participanții la Conferința comună „Consolidarea spațiului științific românesc în context european" a rostit acad. Ion Tighineanu, președintele Academiei de Științe a Moldovei. Evenimentul de astăzi, inclus în Planul de acțiuni comune pe 2 aprilie curent, a precizat dumnealui, reprezintă o frumoasă inițiativă a celor două Academii de a sărbători împreună Ziua Europei și a pune în evidență contribuțiile mediului academic la promovarea imaginii științei și culturii românești în Europa și în lume. Academicianul a subliniat că rolul Academiilor de Științe în lumea modernă, asaltată de provocări majore, devine tot mai pronunțat. În primul rând, Academiile sunt tradițional responsabile de dezvoltarea științelor fundamentale, importanța cărora a fost elucidată de multiple foruri științifice organizate în cadrul Anului Internațional al Științelor Fundamentale pentru Dezvoltare Durabilă. În al doilea rând, cele mai importante organizații internaționale, cum ar fi Organizația Națiunilor Unite, UNESCO sau Comisia Europeană, sunt îndrumate de Consiliul Științific Internațional, ALLEA (All European Academies), Academia Europeană, Parteneriatul InterAcademic etc. De exemplu, scopul principal al Academiei Europene este de a consilia Comisia Europeană, guvernele și organizațiile transnaționale în chestiuni științifice, inclusiv în procesul de elaborare a politicilor în domeniu. Tot mai auzită se face Vocea Globală a Științei reprezentată de Consiliul Științific Internațional, cu sprijinul căruia Adunarea Generală a Națiunilor Unite din 25 august 2023 a proclamat perioada anilor 2024-2033 drept Deceniu Internațional al Științelor pentru Dezvoltare Durabilă.

Președintele AȘM a amintit că Academia Română și Academia de Științe a Moldovei reprezintă două state românești – România și Republica Moldova – în principalele foruri științifice internaționale. În condițiile actuale conjugarea eforturilor celor două Academii în scopul promovării unei imagini pozitive a științei și culturii românești în lume este o chemare a timpului. Mai mult, e foarte important ca în procesele de integrare europeană să nu ne pierdem identitatea, să promovăm valorile noastre autentice, să protejăm şi să conservăm patrimoniul nostru cultural pentru generațiile viitoare, să facem cunoscute, la scară transnațională, cultura și tradițiile seculare românești.

Acad. Ion Tighineanu a menționat deschiderea Academiei de Științe a Moldovei și spre colaborarea cu Academiile românești de ramură, salutând semnarea recentă a Acordului Academiei Române cu Academia de Ştiinţe Medicale, Academia de Ştiinţe Tehnice şi Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti”. “Este o inițiativă remarcabilă de coagulare a eforturilor, de punere în valoare a experienței și profesionalismului celor mai apreciați experți din diverse domenii, de impulsionare a activităților științifice interdisciplinare de care, fără îndoială, vom beneficia cu toții”, a menționat președintele AȘM.

La final, acad. Ion Tighineanu a accentuat rolul crucial al Academiilor transnaționale și al Asociațiilor Academiilor naționale în elaborarea viziunilor strategice de dezvoltare durabilă pe mica noastră planetă. Ne onorează rolul crescând al Academiilor în fața provocărilor timpului, dar acest rol implică și o mare responsabilitate. Să ne pătrundem de această responsabilitate, să conștientizăm importanța pentru civilizație a momentului istoric pe care îl traversăm, marcat de efectele tot mai pronunțate ale schimbărilor climatice, ale apariției noilor tipuri de virusuri și maladii, ale penetrării inteligenței artificiale în toate sferele de activitate ale omului cu consecințe încă neelucidate. Academia de Științe a Moldovei este deschisă pentru colaborare cu scopul de a consolida spațiul comun științific și cultural românesc, apropiind cele două maluri ale Prutului.

Prof. Randy Schekman de la Universitatea California/Berkeley, Laureat al Premiului Nobel, membru de onoare al AȘM, a venit cu un cuvânt de salut online către participanții la conferință. Savantul a amintit despre vizita sa efectuată în Republica Moldova acum un an, inclusiv la baștina străbunilor săi pe linie maternă, la Lipcani, raionul Briceni, a vorbit despre impresiile sale din acea călătorie emoționantă și mult așteptată. În continuare, Randy Schekman a prezentat un omagiu celui mai mare savant român din a doua jumătate a secolului trecut, născut la Iași, România, părintele biologiei celulare moderne, primul Laureat Nobel român pentru medicină, anul 1974, care i-a influențat calea în știință și pe care a avut onoarea să-l cunoască. Era prieten cu mentorul său de doctorat dr. Arthur Cornberg, astfel, l-a întâlnit prima dată pe Palade când era student absolvent. Apoi l-a văzut prezentând Prelegerea Nobel. Câțiva ani mai târziu, când și-a început cariera în cercetare, George Palade a venit la Universitatea California/Berkeley pentru a ține câteva prelegeri onorifice. Cu acea ocazie Randy Schekman a reușit să-l informeze despre munca sa, iar acesta l-a ascultat atent, motivându-l și încurajându-l nu numai atunci, ci și la alte etape ale carierei sale. A avut oportunitatea de a-l vizita, mai ales, după ce dr. Palade s-a mutat, în 1975, în calitate de profesor la Universitatea din California San Diego.

Randy Schekman, de asemenea,  a relatat că George Palade avea spirit de colegialitate, farmecul și profunzimea cunoștințelor, ținuta academică de neegalat atunci și, cu siguranță, de neegalat și în prezent. El este, în accepția sa, moștenirea a ceea ce poate fi știința românească și a ceea la ce am putea aspira noi în prezent și viitor, pentru a progresa mai departe în context european. Este esențial ca memoria prof. Palade și standardele pe care le-a dezvoltat continuă acea tradiție de studii în România și Republica Moldova.

Sesiunea de comunicări a început-o acad. Bogdan Simionescu care, în comunicarea „Rolul și importanța institutelor Academiei Române”, a descris succesele Academiei Române, dar și problemele cu care se confruntă instituția academică. Academicianul a făcut referință la cel mai recent clasament SCImago pentru sectorul cercetare-dezvoltare, care situează Academia Română pe locul întâi în România din cele 46 de unități de cercetare reținute de acest sistem de evaluare. În acest clasament prestigios sunt prezente și cinci institute de cercetare ale Academiei Române: Institutul de Chimie Macromoleculară „Petru Poni“, Iași; Institutul de Biologie şi Patologie Celulară „Nicolae Simionescu“, București; Institutul de Matematică „Simion Stoilow“, București; Institutul de Chimie Fizică „Ilie Murgulescu“, București; Institutul Național de Cercetări Economice „Costin C. Kiriţescu“, București. Totodată, raportorul s-a referit și la problemele actuale ale sistemului de cercetare-dezvoltare din România, printre care a specificat finanțarea scăzută în raport cu standardele Uniunii Europene de susținere a științei, precum și lipsa coerenței și predictibilității în gestionarea științei.

Academicianul Mihai Cimpoi, critic și istoric literar, s-a încadrat în tematica Conferinței comune a două Academii prin comunicarea „Cercetări eminescologice în contextul interrelațiilor culturale europene”. Savantul a relevat că europenizarea noastră și eminescianizarea viziunii noastre asupra Europei prin reprezentarea ideii europene și eternei păci de către autorul poemului Memento mori a avut un punct de reactivare în anii `60  ai secolului al XX-lea, când Nichita Stănescu își fundamenta poetica sa pe Odă (în metru antic), Glossă, Kamadeva, Luceafărul, pe însuși conceptul de Eminescu și pe limba lui, văzută ca patria, țara sa (Fiziologia poeziei, București, 1990), când Marin Sorescu scria Teoria sferelor de influență în care, referindu-se la Fata în grădina de aur, spunea că Eminescu a dovedit virtuți de mare poet, îndepărtându-se  de spiritul basmului de până la Luceafărul, a dovedit că e geniu (Marin Sorescu, Opere, IV. Publicistică, col. „Opere fundamentale”, București, 2005, p. 23), când Grigore Vieru lansa, în înstrăinata Basarabie, un reîntemeietor de identitate românească Legământ cu Eminescu, când reapăreau  fundamentalele studii ale lui Ibrăileanu, Călinescu, Vladimir Streinu, când continua ediția Perpessicius și începeau să apară studiile lui Eugen Simion, I. Negoițescu, Z. Dumitrescu-Bușulenga, în străinătate se desfundau în pădurea eminescologică noi căi de acces: Rosa del Conte prin Eminescu sau despre Absolut, Alain Guillermou – Geneza interioară a poeziilor lui Eminescu, 1963. Criticul literar Mihai Cimpoi a trecut în revistă și pe alți cercetători străini care au studiat opera eminesciană și au publicat lucrări de exegeză. Cu o carte de referință s-a impus în eminescologia de azi Eminescu în abisul ontologic Svetlana Paleologu-Matta (prima ediție a apărut la Arhus, în 1988); Valentin Coșereanu și Christian W. Schenk Eminescu. Afinități lirice de tinerețe (1869-1874), publicat în prestigioasa colecție „Eminesciana” a Editurii ieșene „Junimea” (2022) etc.

Membrul corespondent Ion Hadârcă, vicepreședinte al AȘM, a prezentat la Conferință subiectul: „Dimensiunea europeană a operei cantemirene.” Studiind viața și opera lui Dimitrie Cantemir, scriitorul și cercetătorul Ion Hadârcă a remarcat de la bun început că marele nostru ctitor de civilizație, pentru a ne legitima identitatea, a ne scoate în lume și în conștiința ”evropenească”, ne-a lăsat drept zălog trei cetăți fundamentale scrise pre limba românească încă ”brudie”: „Divanul sau gâlceava înțeleptului cu lumea (1698)”, „Istoria ieroglifică” (1705) și „Hronicul vechimei a romano-moldo-vlahilor” (1717). În opinia sa, și alte ctitorii-capodopere au fost pe măsura geniului său. După o prezentare a operei cantemirene, a dimensiunii ei europene cu detalii interesante, trimiteri la numeroase surse și analize pertinente, scriitorul evidențiază la final trei probleme majore legate de buna cunoaștere, prețuire și păstrare pentru viitorime a operei cantemirene: adunarea concentrată într-un singur Centru, institut de studiere și editare cvasi-integrală a tezaurului literar-istoric-memoralistic-muzical al Prințului Cantemir; disiparea mapamondică, traducerea în limbile de circulație și crearea evenimentelor de rezonanță pentru resuscitarea interesului cât mai larg față de opera și personalitatea unui clasic al gândirii umaniste-preiluministe de valoare universală, simbol al sintezei dintre Orient și Occident; declararea operei cantemirene, pătrunse de un spirit umanist nevestejit și de europenitate exemplară, drept moștenire de patrimoniu european și luarea ei sub protecția UNESCO.

La evenimentul de la Academia de Științe a Moldovei au participat dna Rodica Jereghi, șefă-adjunctă a Biroului pentru Integrare Europeană, dna Monica Babuc, director al Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu” din Chișinău, dl Emilian Morar, consilier diplomatic al Ambasadei României la Chișinău, reprezentanți ai agențiilor de stat, universităților și institutelor de cercetare.

Conferința comună a două Academii a finalizat cu un recital muzical prezentat de elevii Liceului Republican de Muzică „Ciprian Porumbescu”.

Tatiana ROTARU