Ziua Culturii Naţionale la Chișinău: În spiritualitatea universală ne identificăm prin Eminescu

Deja al unsprezecelea an, la 15 ianuarie, este marcată în Republica Moldova Ziua Naţională a Culturii (din 2013), care coincide cu data naşterii poetului naţional al românilor Mihai Eminescu (1850-1889), numit Luceafărul poeziei noastre. Aprobarea acestei hotărâri de Parlament a fost un act de recunoaștere a rolului primordial al culturii în edificarea unei societăți pe principii civilizatorii. În acest an 2024, evenimentul este organizat de Academia de Științe a Moldovei și Academia Română ce se înscrie în seria manifestărilor științifice și culturale de pe agenda lor comună. Prima parte a ședinței festive a celor două Academii s-a desfășurat, începând cu ora 11.00, în Aula Academiei Române, care a putut fi urmărită online. Partea a doua a evenimentului a avut loc în Sala Azurie a AȘM cu începere de la ora 14.00. Protagonistul acestei întâlniri a fost compozitorul academician Eugen Doga, pentru care poezia lui Mihai Eminescu a fost și rămâne un izvor de inspirație în creația sa muzicală.

În cuvântul său inaugural, acad. Ion Tighineanu, președintele Academiei de Științe a Moldovei, a menționat că de-a lungul anilor, de la fondarea ei în 1961, Academia de Științe a Moldovei a întrunit oameni de cultură notorii care au promovat adevăratele valori atât în țară, cât și peste hotare. Printre membrii titulari și corespondenți, membrii de onoare sau doctorii honoris causa ai AȘM au fost astfel de personalități din  domeniul culturii precum Grigore Vieru, Dumitru Matcovschi, Glebus Sainciuc, Maria Bieșu, Anatol Codru, Ion Druță, care ne-a părăsit în ultima lui toamnă, Mihai Grecu – trei lucrări ale sale se află în patrimoniul AȘM. Președintele AȘM i-a nominalizat și pe iluștrii oameni de cultură care își aduc contribuția în prezent la promovarea culturii și științei în spațiul românesc și în lume. Printre ei sunt apreciatul eminescolog Mihai Cimpoi, compozitorii academicieni Eugen Doga și Gheorghe Mustea; maeștrii Ion Hadârcă, Valeriu Matei și Ion Gagim – membri corespondenți ai AȘM; profesorul Constantin Rusnac, Doctor Honoris Causa al AȘM, ilustrul dirijor Alexandru Samoilă, membru de onoare al AȘM și alții.

Dl Ion Tighineanu a amintit că la 13 noiembrie 2023 au fost înmânate însemnele de membru de onoare Majestății Sale Margareta, Custodele Coroanei Române, care a specificat la acea întâlnire că „Ziua de astăzi face legătura între generații, între compatrioți, între culturi și aspirații. Coroana, limba și credința sunt constante ale poporului nostru”.

În contextul apropierii celor două maluri ale Prutului, președintele AȘM a subliniat că în anul 2023 Academia de Științe a Moldovei și Academia Română au realizat mai multe manifestări științifice comune, cea mai importantă dintre ele fiind Sărbătoarea Națională Ziua Limbii Române celebrată în premieră de două academii-surori, Congresul Internațional al Eminescologilor, al cărui părinte spiritual este acad. Mihai Cimpoi. În noul an 2024 se împlinesc 35 de ani de la istorica hotărâre a Sovietul Suprem al RSS Moldovenești din 31 august 1989 cu privire la revenirea la grafia latină, eveniment care a marcat profund istoria şi spiritualitatea naţională din ultimele decenii. Avem preconizate și alte evenimente comune cu Academia Română, inclusiv cinstirea memoriei celebrului astrofizician român Nicolae Donici, originar din Basarabia, membru fondator al Uniunii Astronomice Internaționale, cu prilejul aniversării a 150-a de la naștere; organizarea concursului și decernarea, pentru prima oară, a Premiilor celor două Academii pentru lucrări științifice de valoare etc.

Creația eminesciană, a consemnat acad. Ion Tighineanu,  deși aparent studiată în zeci de monografii și volume de versuri și eseuri, rămâne un „spațiu cosmic” inepuizabil, oferind literaților, compozitorilor, plasticienilor noi și noi fațete inedite. Apreciem, în acest sens, contribuția reputatului compozitor și academician Eugen Doga, protagonistul evenimentului de azi. Maestrul ne demonstrează că „Eminescu este un geniu al umanității și creația lui Eminescu este actuală astăzi și nu mai puțin actuală decât în secolul XIX și va rămâne actuală peste secole”. Expoziția de fotografii și de carte organizată la acest eveniment ilustrează plenar contribuțiile inestimabile ale maestrului Doga pentru cultura națională și universală.

Acad. Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române, a adresat un emoționant mesaj de salut cu prilejul Zilei Culturii Naționale celor adunați la ședința festivă în Sala Azurie a Academiei de Științe a Moldovei (online) și în Aula Academiei Române. „Sunt foarte fericit că putem și în acest an să sărbătorim împreună Ziua Culturii Naționale. Împreună – cei de la București, de la Chișinău, de la Cluj, de la Iași, de la Timișoara, de la Baia Mare până la Constanța și de la Mănăstirea Căpriana până la Mănăstirea Voroneț”, – a remarcat savantul. – Sărbătorim și în acest an, la 15 ianuarie, cultura națională. Nu sunt neapărat cele mai bune auspicii. Se desfășoară războaie la granițele noastre și noi, românii de pe ambele maluri ale Prutului, le simțim poate mai acut decât alții. Dar se desfășoară și războaie culturale. Neomarxiștii, progresiștii profanează statui, distrug valori, opresc unele filme, blamează compozitori, scriitori, artiști plastici, care n-ar fi fost corecți politic. Cum era de așteptat, aceste curente s-au apropiat și de noi, de cultura românească, de noi cei de la Dunăre, de la Carpați și de la Nistru. Unii dintre acești toboșari ai vremurilor noi l-au profanat chiar pe poetul nostru național, pentru că în mințile unora cuvântul cultură stârnește dispreț, iar cuvântul națiune le provoacă sentimente de ură, a semnalat președintele Academiei Române.

Mihai Eminescu poartă în sine toată cultura noastră, a tuturor românilor de la Decebal și de la Traian, de la Nistru pân-la Tisa. – ne amintește dl acad. Ioan-Aurel Pop. – Pentru Eminescu, România întreagă exista înainte de a fi pusă pe hartă și de a o fi făcut patrioții din sec. al XIX-lea și de la început de XX. Eminescu, independent de cei care îl critică, indiferent de detractori, rămâne în parohia marilor valori, rămâne „băietul cutreierător de păduri din Moldova de Nord”. Altminteri, cei care critică devin ușor ridicoli, precum ”musca la arat”, surprinsă de parabola fabulistului Alecu Donici. 

Un alt gând desprindem din adresare: „Probabil că Eminescu e puțin cunoscut în lume – ca și reprezentanții Școlii Ardelene, ca și Dimitrie Cantemir, ca și cronicarii moldoveni sau ca Nicolae Românul, zis pe latinește Nicolaus Olahus. Dar nu din cauza lor sunt puțin cunoscuți, ci din cauza noastră. Avem datoria să ne înțelegem noi pe noi și să ducem în lume mesajul nostru de bunătate”...

Celebrând cultura națională, a constatat acad. Ioan-Aurel Pop, ne întoarcem mereu la Eminescu, la zestrea spirituală a națiunii întruchipate de el, la virtuți, la valori și tot Eminescu ne dă încredere pentru viitor. Cine a putut scrie o poezie mai frumoasă, dedicată românilor și țării, decât Eminescu, când a zis: ,,Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie?” 

În cadrul ședinței festive consacrate Zilei Naționale a Culturii ai fost programate trei alocuțiuni. Prima având drept generic ,,Semnificația Zilei Culturii ” a fost prezentată de prof. Constantin Rusnac, Doctor Honoris Causa al AȘM, secretar general al Comisiei Naționale pentru UNESCO. Vorbitorul a analizat subiectul prezentării sub diferite aspecte, specificând că poetul Mihai Eminescu ne-a lăsat o moștenire poetică, publicistică, proză cu un profund substrat filosofic, un tezaur de neprețuit, în care omul se regăsește în toate ipostazele lui. Geniul Eminescu înțelegea cum nu se poate mai bine rolul culturii în societate, făcând câteva constatări privind asanarea societății pe care o simțea bolnavă: fără muncă nu există bunăstare; fără adevăr nu există cultură; ca să-ți dai seama de nivelul culturii generale a unei nații, trebuie să vezi ce idoli are etc. În încheierea discursului său, prof. Constantin Rusnac a recitit un Acrostih, scris în anul 2000, declarat de UNESCO Anul Eminescu, care a răsunat prima dată la reuniunea comună a scriitorilor români din Moldova și Ucraina la Cernăuți.

Comunicarea membrului corespondent, profesorului Ion Gagim „Maestrul Eugen Doga și creaţia eminesciană” a fost consacrată protagonistului acestei întâlniri. Profesorul a precizat de la bun început că se prezintă în fața auditoriului în calitate de autor a două cărți despre maestrul Eugen Doga și, respectiv, despre Eminescu. În prima din ele, a dedicat un capitol temei „Doga - Eminescu”. Cartea se numește „Eugen Doga: perspectiva inversă”, editată la Editura  Academiei Române, București. Iar a doua carte a dedicat-o totalmente acestui subiect, fiind intitulată „Doga și Eminescu: metafizica sunetului sau O carte despre iubire”. Lucrarea a  fost editată, la fel, peste Prut. În ajunul sărbătorii, a sosit tirajul la Chișinău.

Prezentarea prof. Ion Gagim este captivantă, dat fiind că ea vizează impresionanta creație muzicală a lui Eugen Doga și opera literară a marelui nostru poet Mihai Eminescu, pe care le analizează cu ochii unui critic de artă, a unui talentat exeget în muzică și ne scoate la suprafață nuanțe mai puțin vizibile. Vom selecta doar 2-3 gânduri, lucrarea urmând să fie publicată integral într-o revistă. Cunoscând creația ambilor – a lui Eminescu și a Veronicăi Micle – și pătrunzând în pânza lor ascunsă, Doga a intuit că o mare parte din poeziile lor nu sunt altceva decât un dialog ascuns între cei doi, prin care își manifestau iubirea unul față de celălalt. Și atunci, în conștiința lui Eugen Doga, a răsărit ideea unei creații așezate pe această temă. Astfel, a apărut ciclul de peste 70 de arii, cântece, romanțe intitulate „Dialogurile dragostei”, pe versurile lui Eminescu și ale Veronicăi Micle, în care compozitorul îi unește pe vecie în realitatea metafizică a muzicii. Și dacă n-au putut fi împreună în timpul vieții, ei sunt împreună, de nedespărțit, în creația compozitorului Eugen Doga. Aceasta este concluzia autorului cărții.

Care este secretul ciclului compozitorului Eugen Doga „Dialogurile dragostei”? Potrivit dlui Ion Gagim, el nu doar i-a unit pe cei doi, dar a împletit două arte-surori, născute din același izvor – care este sunetul – a împletit, indisociabil, Versul și Cântul.

Pe versurile lui Eminescu au apărut cândva primele romanțe cu muzica unor compozitori, ne informează autorul cărților. Or versurile poetului sunt „muzică în muzică”, după cum știm, ele cântă de la sine. Dar felul cum Maestrul Doga împreunează versul lui Eminescu (respectiv, al Veronicăi) cu muzica, este ceva absolut aparte. Creațiile lui Eugen Doga nu sunt doar arii, romanțe, cântece. Ele sunt adevărate tablouri sonore, sunt drame poetic-muzicale, de o profunzime insondabilă, pline de fior, dar și de tandrețe. Adică, în deplină concordanță cu sufletul lui Eminescu și, respectiv, cu dragostea celor doi.

O altă informație privind creația protagonistului a prezentat compozitorul academician Gheorghe Mustea, intitulată: „Eugen Doga – coleg de breaslă”. Autorul a relatat că de-a lungul anilor a avut multe colaborări cu Eugen Doga. În calitate de dirijor al Orchestrei Simfonice Naționale a Companiei Publice Teleradio Moldova, a avut satisfacția să pregătească și să interpreteze mai multe creații ale Domniei sale în diferite concerte. Totodată, a înregistrat cu Orchestra în Fondul Radioteleviziunii creația maestrului, rămânând ca moștenire spirituală a poporului nostru. În context, dl acad. Mustea a amintit despre un alt mare om de cultură al românilor Mircea Eliade. „Misiunea istorică a unui popor, zicea el la timpul său, se măsoară după creațiile culturale, spirituale. Anume valorile culturale justifică misiunea și existența unui popor”.

În cadrul sărbătorii Zilei Naționale a Culturii, a avut loc vizionarea interviului cu acad. Eugen Doga, realizat de postul TV Moldova 1. De asemenea, a fost proiectat un fragment din Baletul „Luceafărul” – libret de Emil Loteanu, muzică - Eugen Doga.

La sărbătoarea de la Academia de Științe a Moldovei a fost prezentă și Valentina Naforniță, soprană la Opera de Stat din Viena, care a interpretat romanța „Ochiul tău iubit”, versuri de Mihai Eminescu, muzică – Eugen Doga; la pian – Marian Lungu. De asemenea, în scenă au evoluat acordeoniștii – elevi ai Școlii de Muzică „Eugen Doga” Dragoș Gorgan și Artem Zacuțelu.

La începutul sărbătorii Zilei Naționale a Culturii a răsunat „Odă Europei”, versuri de m.c. Ion Hadârcă, muzică – acad. Eugen DOGA; la final – „Odă Academiei”,  autor - acad. Eugen Doga.

Vom remarca, de asemenea, că la eveniment a participat dna Monica Babuc, directorul Institutului Cultural Român „Mihai Eminescu” la Chișinău. Cu mesaje de salut au venit dl Andrei Chistol, secretar de stat la Ministerul Culturii și dl Emilian Morar, consilier diplomatic de la Ambasada României în Republica Moldova.

 

Tatiana ROTARU