ACADEMIA DE ȘTIINȚE A MOLDOVEI: 1946 – 1961 – 2021
Academia de Științe a Moldovei este o instituție publică de interes național, autonomă și independentă de autoritățile publice, apolitică, constituită pe o durată nedeterminată și succesoare de drept a Academiei de Științe a RSS Moldovenești, fondată la 2 august 1961 și reorganizată în baza prevederilor Codului cu privire la știință și inovare nr. 259-XV din 15 iulie 2004 (cu modificările și completările ulterioare).
Academia de Științe întrunește personalități cu realizări deosebite în domeniile cercetării, inovării și culturii: membri titulari (academicieni), membri corespondenți, membri de onoare și cercetători științifici, aleși în calitate de membri ai Secțiilor de științe.
Misiunea Academiei de Științe este de a contribui la dezvoltarea durabilă a Republicii Moldova prin cercetare fundamentală și aplicativă în domeniile științei și culturii, la stimularea și promovarea creației științifice de mare valoare și a imaginii științei naționale pe plan mondial.
Organizarea Academiei de Științe a Moldovei a avut un impact constructiv asupra evoluției științei în republică, dezvoltării cercetărilor fundamentale, punerii în valoare a patrimoniului științific, istoric și cultural, implementării în economia națională a rezultatelor cercetărilor științifice.Traversând perioade de consolidare și afirmare, de căutări și realizări, Academia de Științe a devenit, pe bună dreptate, nu doar cel mai important for științific din Republica Moldova, dar și una dintre autoritățile de renume internațional, cu o deosebită responsabilitate și credibilitate.
Anul 2021 este unul cu adevărat special pentru această instituție publică de interes național, constituită din personalități notorii din domeniul științei și culturii, comunitatea academică marcând 60 de ani de la fondarea Academiei de Științe a Moldoveiși 75 de ani de la crearea primelor organizații științifice de tip academic.
O radiografie a evenimentelor reflectă procesul intens de creare și de reformare a unor noi organizații din domeniile cercetării și inovării, de fondare a unor puternice școli științifice, cunoscute departe de hotarele țării, devenind astfel și mai prețioasă consemnarea pentru prezent și viitor a istoriei Academiei de Științe, văzute prin prisma evoluției și înnoirilor, instituționalizării și a personalităților celebre.
Instituții și asociații de cercetare în secolul al XIX-lea – prima jumătate a secolului al XX-lea. În spațiul actual al Republicii Moldova cercetări în diferite domenii au fost realizate cu mult înainte de instituționalizarea, în 1946, a științei academice în RSS Moldovenească. Elocvente în acest sens sunt o serie de instituții fondate încă de la începutul secolului al XIX-lea, cum ar fi Seminarul Teologic din Chişinău (1813), Muzeul Antichităţii Pontului Scitic (1880), Observatorul Meteorologic din Chişinău (1886), Observatorul Astronomic din Dubăsarii Vechi, cunoscut din anul 1908, sau Muzeul Ţinutului Natal, fondat în 1889, astăzi Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală.
În aceeași ordine de idei, consemnăm activitatea unor societăți și asociații care au avut, în mod direct sau tangențial, atribuție în evoluția științei autohtone – inestimabila Societate Arheologică Istorico-Bisericească din Basarabia (1904), care edita și o revistă înalt apreciată, devenită veritabilă sursă de cercetare pentru specialiștii contemporani. În anul 1904 a fost fondată Societatea Naturaliştilor şi Amatorilor de Ştiinţe Naturale din Basarabia, iar Comisia Gubernială a Arhivelor din Basarabia activa încă din 1898, fiind subordonată Institutului de Arheologie al Academiei de Ştiinţe din Rusia.
În 1934, la Chișinău a fost inaugurat Institutul Social Român din Basarabia, Comisia Monumentelor Istorice, Secţia din Basarabia, precum și Şcoala de Viticultură şi Vinificaţie din Chişinău. Reamintim că printre membrii fondatori ai Academiei Române, în anul 1866, figurează trei personalități notorii originare din Basarabia, aflată la acea vreme în componența Imperiului Rus – Alexandru Hâjdău (1811–1872), Constantin (Costache) Stamati (1786–1869) și Ioan Străjescu (1833–1873). Membri ai Academiei Române au fost aleși istoricul literar Șt. Ciobanu (1918), fizicianul Ion Inculeț (1918), publicistul și poetul Pantelimon Halippa (1918), istoricul Iustin Frățiman (1919), membri de onoare – istoricul și heraldistul Paul Gore (1919), astrofizicianul Nicolae Donici (1922), juristul originar din regiunea transnistreană Nichita Smochină (1942). Numele savanților basarabeni (chimistul N. Zelinski, pedologul N. Dimo, geograful şi biologul L. Berg, astrofizicianul N. Donici, specialistul în slavistică Al. Kociubinski, istoricul Şt. Ciobanu ș.a.) au ajuns să fie bine-cunoscute departe de hotarele țării.
După formarea RASS Moldovenești (1924), procesul de organizare a științei, dirijat de către organele de partid și de stat, s-a desfășurat și în spațiul din stânga Nistrului. În anul 1926 a fost fondată Comisia filologică pentru unificarea limbii moldoveneşti, devenită ulterior nucleul Comitetului ştiinţific moldovenesc pe lângă Comisariatul Norodnic al Învățământului. Comitetul avea secţii de lingvistică, literatură, istorie, etnografie, economie, studiul artelor, oferind și posibilitatea de a face studii de doctorat. În 1939, în baza acestui Comitet, a fost fondat Institutul Moldovenesc de Cercetări Ştiinţifice în domeniul istoriei, economiei, limbii şi literaturii pe lângă Sovietul Comisarilor Poporului. Instituția a avut un destin deosebit, fiind transferată la Chișinău și ulterior, în 1941 – evacuată în or. Buguruslan, regiunea Orenburg din Rusia, după care, în 1944, revine la Chișinău. La 14 decembrie 1945 efectivul organizației includea 19 angajați – istorici și filologi școliți în instituțiile de învățământ din RASSM și în alte centre de învățământ superior din URSS (I. Ceban, V. Senchevici, I. Grosul ș.a.), precum și cercetători care au studiat la universitățile din România (N. Corlăteanu, E. Russev, Gh. Bogaci, A. Kidel, I. Levit ș.a.).
În 1940, în RSSM activau 10 instituții științifice și de învățământ superior, în care erau încadrați 180 de cercetători.
În 1945, pe lângă Comitetul de Stat de Planificare a fost creat Consiliul tehnico-științific responsabil de organizarea studierii resurselor de materie primă locale și a capacității de producție, implementarea cercetărilor științifice în dezvoltarea economiei naționale, reluându-și activitatea și stațiunile experimentale din Chișinău, Tiraspol și Bălți.
Crearea primelor instituții științifice de tip academic. Constituirea sectorului academic al științei din RSS Moldovenească a fost inițiată imediat după al Doilea Război Mondial. Nucleul instituțional a fost format la 12 iunie 1946, prin înființarea Bazei Moldovenești de Cercetări Ştiinţifice, reorganizată, în 1949, în Filiala Moldovenească a Academiei de Ştiinţe a URSS.
La solicitarea Sovietului de Miniștri al RSS Moldovenești, la Chișinău a sosit o delegație constituită din reprezentanți ai Prezidiului Academiei de Științe a URSS, condusă de mem. cor. C. Șișkin, având sarcina de a studia nivelul activității științifice din RSSM. Decizia a fost luată de către Sovietul Comisarilor Poporului al URSS care, în ședința din 11 martie 1946, a confirmat că la Chișinău sunt întrunite toate condițiile necesare pentru deschiderea unei instituții academice. Având în vedere această decizie, Consiliul de Miniștri al RSSM și Biroul Comitetului Central al PC (b) al Moldovei au aprobat, la 12 iunie 1946, Hotărârea cu privire la constituirea Bazei Moldovenești de Cercetări Ştiinţifice a AŞ a URSS, condusă de istoricul, acad. Veaceslav Volghin (1879–1962, vicepreședinte al AȘ a URSS în perioada 1942–1953), coordonatorul bazelor şi filialelor AŞ a URSS. Prezidiul Academiei de Științe a URSS coordona direcțiile principale de cercetare, structura organizațională a Bazei. În funcţia de director adjunct pentru perioada decembrie 1946 – mai 1947a fost numit geograful Macari Radul (1910–1971), locul căruia, în septembrie 1947, a fost preluat de istoricul Iachim Grosul (1912–1976).
Inițial, Baza Moldovenească de Cercetări Ştiinţifice, care și-a început activitatea efectiv abia în 1947, avea doar un singur institut – cel de Istorie, Limbă şi Literatură (existent din 1938–1939), în frunte cu istoricul Vasilie Senchevici (1946–1947), urmat de filologii Ion Ciobanu (1946–1951) și Andrei Borșci (1952–1958), precum și șapte sectoare de cercetare: botanică, geologie, viticultură şi pomicultură, pedologie, zoologie, energetică, economie şi geografie. În anul 1946 a fost fondat Institutul de Cercetări Științifice în domeniul Epidemiologiei și Microbiologiei, primul institut de profil medical. În 1947, în fruntea Bazei din Chișinău este numit istoricul Ioachim Grosul.
Prima publicație științifică anuală a Bazei Moldovenești „Însemnările științifice ale Institutului de Istorie, Limbă şi Literatură” vede lumina tiparului, de asemenea, în anul 1947. Deja în 1948 au fost formate două biblioteci cu un fond de peste 177000 de exemplare de cărți, fiind instalată și o tipografie.
Prima sesiune științifică a Bazei Moldovenești, la care au participat 520 de cercetători, a avut loc în iunie 1949.
La 18 martie 1949, în funcția de director al Bazei Moldovenești de Cercetări Ştiinţifice este numit mem. cor. al AŞ a URSS P.Baranov, în anii 1949–1954 – președinte al Prezidiului Filialei Moldoveneşti a AŞ a URSS. La 7 septembrie 1949, în conformitate cu decizia Sovietului de Miniştri al URSS „Cu privire la ameliorarea asigurării materiale a lucrătorilor filialelor şi ai bazelor de cercetări ştiinţifice ale AŞ a URSS”,a fost modificat Statutul Bazei, fiind reorganizată în Filiala Moldovenească a AŞ a URSS. Deja la 13 decembrie 1949, Biroul CC al PC(b) din Moldova, prin Hotărârea „Cu privire la crearea Filialei Moldoveneşti a AŞa URSS”, a aprobat proiectul structurii, propus de vicepreşedintele Prezidiului Filialei I. Grosul.La 18 iulie 1950 noua structură a fost aprobată. Pană în 1954 preşedinte al Prezidiului Filialei a fost numit mem. cor. P. Baranov, substituit ulterior în această funcţie de către istoricul Iachim Grosul.
În 1950 Filiala Moldovenească a AŞ a URSS era constituită din Institutul de Istorie, Limbă şi Literatură cu trei sectoare, Institutul de Pomicultură, Viticultură şi Vinificaţie cu şapte sectoare, Grădina Botanică, 11 secţii şi laboratoare autonome, inclusiv de pedologie, fitopatologie generală, mecanizare şi electrificare a agriculturii, zoologie, microbiologie, geochimie, chimie analitică, economie etc. Pe parcursul anilor 1950 s-au dezvoltat direcţii ştiinţifice noi: fizica corpului solid, fizica semiconductorilor, chimia substanțelor naturale, biologia, biofizica, fiziologia plantelor, animalelor şi omului, energetica, automatica etc. În anul 1950 au fost fondate Institutul de Pomicultură, Viticultură şi Vinificaţie, precum și Grădina Botanică. În 1953 este creat Institutul de Pedologie, Agrochimie şi Ameliorare; în 1954 a fost fondată o staţiune de seismologie. În 1957 este fondat Institutul de Biologie, Institutul de Geologie şi Materiale de Construcţii, reorganizat peste un an în Institutul de Geologie şi Minerale Utile. În baza Institutului de Istorie, Limbă şi Literatură, în anul 1958 au fost create Institutul de Istorie și Institutul de Limbă și Literatură.În anul 1959 au fost fondate Institutul Moldovenesc de Cercetări Științifice în domeniul Industriei Alimentare, Editura „Știința” și Institutul Moldovenesc de Cercetări Științifice în domeniul Tuberculozei, precum și Institutul de Chimie, Secţia de fizică a corpului solid. În 1960 sunt create Institutul de Cercetări Științifice în Oncologie, Institutul de Economie, Institutul de Zoologie şi Secţia de genetică a plantelor.
Recentele căutări au dus la identificarea edificiului unde a fost amplasată Filiala Academiei în anii 1951–1956, situat pe str. A. Mateevici, 85, care din 2009 a devenit proprietate a Republicii Germane pentru construcția sediului Ambasadei.
Proiectul clădirii actuale a Academiei de Științe a Moldovei, care dă start bulevardului Ștefan cel Mare și Sfânt, a fost elaborat în anul 1951, autori ai proiectului fiind arhitectul Valentin Mednec (originar din RSSM) și arhitectul rus Aleksandr Vedenkin. Construcția a durat patru ani, anul de finalizare a construcției – 1955 fiind inscripționat pe fațada principală, în scuturi reliefate cu cartușe.
Atât arhitectura clădirii, cât și decorul ei sunt determinate de arhitectura monumentală sovietică din perioada stalinistă, o orientare în arhitectura anilor ’50 ai secolului al XX-lea răspândită în Uniunea Sovietică, iar după cel de-al Doilea Război Mondial – și în unele țări ale Europei de Est. Clasicismul monumental sovietic a devenit la acea vreme expresia armoniei și frumuseții în arhitectura unei țări care pretindea a fi un stat de tip nou al muncitorilor și țăranilor.
Clădirea Academiei de Științe a Moldovei are cinci nivele,iar planul său este în formă de litera „П” – „P” din alfabetul chirilic. În axa centrală la parter se află o sală spațioasă de festivități, denumită în prezent „Sala Azurie”, datorită lustrei albastre amplasate acolo după reparațiile cosmetice din 2008. În axă se găsește un rezalit divizat în patru pilaștri, iar la cel de-al treilea nivel se află trei ferestre hexagonale. Sub aceste ferestre se găsesc trei intrări principale. Următoarele trei etaje construite din piatră albă de calcar sunt individualizate prin pilaștri cu capiteluri, cu elemente decorative caracteristice arhitecturii sovietice. Deasupra lor sunt plasate medalioane rotunde cu reprezentări reliefate ale stelelor cu cinci raze. Cel de-al cincilea nivel al clădirii cu ferestre arcuite a fost colorat în roșu. Construcția este încununată de un parapet perforat și un stâlp decorativ.
O altă orizontală decorativă este brâul ornamentat între primul și cel de-al doilea nivel, inspirat din arhitectura medievală a mănăstirilor din spațiul românesc. Pe lângă cele mai importante săli din incinta AȘM se număra „Sala Azurie”, „Sala Argintie” și „Sala Mică”. După punerea în funcțiune a clădirii, sala mică de ședințe de la etajul doi a fost îmbrăcată în panouri de lemn, deasupra cărora au fost amplasate reliefuri din bronz ale celor mai renumiți savanți din primii ani de existență a Academiei de Științe.
În anul 1960 Filiala Moldovenească a devenit un important centru științific al republicii. În cadrul Filialei funcționau 11 secţii şi laboratoare: de pedologie, fitopatologie generală, mecanizare şi electrificare a agriculturii, zoologie, geochimie, chimie analitică, economie, precum și o staţiune de seismologie (creată în 1954) ș.a. Pentru comparație, dacă în 1950 existau 25 de instituții de cercetare și învățământ cu 745 de cercetători, în anul 1960 numărul acestora se ridică la 41 de centre științifice și universitare cu peste 2000 de cercetători, fiind format un sistem unic de cercetare și educație.
În anul 1949, în cadrul Filialei Moldovenești a fost organizată, pentru prima dată,pregătirea cadrelor ştiinţifice prin doctorat. Până în 1958, în RSSM au fost pregătiți cca 200 de doctori în ştiinţe.
În 1956 a fost creat Consiliul de Coordonare a Activităţii Ştiinţifice pe lângă Consiliul de Miniștri, având ca scop coordonarea activității de cercetare a organizaţiilor ştiinţifice. Peste doi ani, în 1958, se formează Comitetul Tehnico-Ştiinţific de Stat al Consiliului de Miniștri al RSSM (reorganizat în 1961 în Comitetul de Stat pentru Coordonarea Lucrărilor Ştiinţifice și lichidat în 1965), iar Consiliul Republican de Coordonare a Activităţii Ştiinţifice este transferat în subordinea Filialei Moldoveneşti a AŞ a URSS.
Fondarea Academiei de Științe din RSS Moldovenească. Încă din 1951 se fac auzite primele voci cu privire la formarea unei Academii de Științe a RSSM, iar în anul 1956 Prezidiul Academiei de Științe a URSS a propus reorganizarea Filialei Moldovenești în Academia de Științe a RSS Moldovenești, cu atât mai mult că RSSM era pe atunci unica republică, care nu avea o academie de științe (în Lituania Academia de Ştiinţe a fost înființată la 16 ianuarie 1941, în Estonia Centrul academic, instituit la 28 ianuarie 1938, a fost reorganizat după modelul sovietic la 28 iunie 1945, iar în Letonia Academia de Ştiinţe a fost formată la 14 februarie 1946). Un proiect al organigramei Academiei de Științe a RSS Moldovenești a fost elaborat de Prezidiul Filialei Moldovenești a AȘ a URSS în ianuarie 1957. Astfel, Baza/Filiala Moldovenească a AŞ a URSS a format contextul instituțional general de organizare a unei academii.
În acest sens, lucrurile au evoluat destul de operativ. La 26 iulie 1960, în baza solicitărilor înaintate de Prezidiul Academiei de Științe a URSS și conducerea RSSM,Sovietul Miniștrilor al URSS a aprobat Hotărârea „Cu privire la crearea Academiei de Științe a RSS Moldovenești”, la 29 noiembrie 1960 este aprobată Hotărârea comună a Comitetului Central al PC al Moldovei și a Sovietului Miniștrilor al RSS Moldovenești „Cu privire la crearea Academiei de Științe a RSS Moldovenești”, decizii confirmate de Prezidiul AȘ a URSS prin Hotărârea „Cu privire la organizarea Academiei de Științe a RSS Moldovenești” din 23 decembrie 1960, fiind aprobate concomitent structura, statutul și direcțiile principale ale cercetărilor științifice în cadrul Academiei de Științe a RSS Moldovenești.
Actul inaugural de constituire și deschidere a Academiei de Științe a RSS Moldovenești a avut loc în data de 2 august 1961 la Teatrul Academic „A.S. Pușkin” (actualmente Teatrul Național „Mihai Eminescu”). În aceeași zi a fost convocată prima Adunare Generală a Academiei de Științe a RSSM, fiind aprobată Hotărârea executivului republican privind instituirea Academiei de Științe a RSS Moldovenești. În cadrul sesiunii a fost propusă și votată componența organelor de conducere: primul președinte al Academiei (2 august 1961 – 28 septembrie 1976) Iachim S. Grosul, doctor habilitat în istorie (1955), profesor universitar (1957), mem. cor. al Academiei de Ştiinţe a URSS, vicepreședintele Aleksei Spassky (2 august 1961 – 20 februarie 1969), secretarul științific general Iuri Lealikov (2 august 1961 – 11 iulie 1963), academicienii coordonatori și directorii de institute. Astfel, au fost întrunite toate premisele necesare pentru instituirea noilor instituții academice, laboratoare de cercetare, sectoare și secții noi. În ședința Adunării Generale dr. hab. Iachim Grosul a prezentat raportul „Despre dezvoltarea cercetărilor științifice și obiectivele Academiei de Științe a RSS Moldovenești”.
Prin Hotărârea Consiliului de Miniștri al RSSM din 1 august 1961, din rândul oamenilor de știință și cultură au fost numiți 24 de membri ai Academiei:11 membri titulari (chimistul Anton Ablov, matematicianul Vladimir Andrunachievici, economistul Vasili Cervinski, agronomul Prokofi Dvornikov, istoricul Iachim Grosul, inginerul Boris Lazarenko, chimistul Gheorghi Lazurievski, poetul Andrei Lupan, biologii Iacob Prinţ și Aleksei Spassky, lingvistul şi istoricul literar Iosif Vartician) şi 13 membri corespondenţi (inginerul Gheorghe Cealîi, lingvistul Nicolae Corlăteanu, agronomii Ion Dicusar și Anatoli Kovarski, biologii Lazar Dorohov, Constantin Moraru și Mihail Iaroşenko, economistul Nikolai Frolov, chimistul Iuri Lealikov, inginerul Iuri Petrov, geograful Makari Radul, istoricul şi filologul Eugeniu Russev şi oenologul Petru Ungureanu).
Alături de colegii lor invitaţi de la alte centre din URSS, Antonie Ablov, Vladimir Andrunachievici, Eugeniu Russev și Nicolae Corlăteanu au fost exponenți ai unor serioase universități din Iaşi, Bucureşti şi Cernăuţi, au pus bazele unor şcoli ştiinţifice în instituția fondată, membrii Academiei remarcându-se prin rezultate științifice valoroase, descoperiri importante, precum și prin atitudinea civică, exprimată în contextul desfășurării unor evenimente istorice.
De altfel, primele alegeri ale membrilor Academiei de Științe a RSS Moldovenești au avut loc în anul 1965, fiind aleși 16 membri titulari și 12 membri corespondenți.
Primul preşedinte al Academiei de Științe a RSSM în perioada 2 august 1961 – 9 iunie 1979 a fost istoricul academician Iachim Grosul, membru corespondent al AȘ a URSS, fiind urmat, în perioada10 iunie 1977 – 9 noiembrie 1989, de acad. Aleksandr Jucenko, membru corespondent al AȘ a URSS, doctor habilitat în științe biologice, specialist în genetică ecologică, agroecologie, genetică specială şi ameliorarea plantelor.
Odată cu fondarea Academiei de Științe a RSS Moldovenești, au fost create noi instituții academice, unele dintre acestea suportând modificări substanțiale. Pe lângă cele nouă institute deja fondate până în 1961 (Institutul de Pomicultură, Viticultură și Vinificație; Institutul de Botanică, Institutul de Pedologie; Institutul de Biologie; Institutul de Geologie și Minerale Utile; Institutul de Chimie; Institutul de Istorie; Institutul de Limbă și Literatură; Institutul de Economie), au fost create și reorganizate alte organizații. În anul 1961 Institutul de Biologie (fondat în 1957) a fost divizat in Institutul de Zoologie și Institutul de Fiziologie și Biochimie a Plantelor. La 20 martie 1961, în baza Secției de fizică și matematică, care se afla anterior în componența Filialei Moldovenești a Academiei de Științe a URSS, a fost fondat Institutul de Fizică și Matematică. De asemenea, în 1961, în baza secțiilor de energetică și automatizare ale Filialei, a fost fondat Institutul de Energetică și Automatizare, reorganizat la 11 mai 1963.
La 6 decembrie 1963 Prezidiul AȘ a URSS a adoptat Hotărârea cu privire la structura și direcțiile fundamentale de cercetare științifică ale Academiei de Științe a RSS Moldovenești. În 1963 a fost fondată Uzina Experimentală cu un Birou de construcţie, având statutul de Bază Experimentală a Institutului de Fizică Aplicată. În același an, în urma contopirii Bibliotecii Secției de Științe Sociale și a Bibliotecii Științifice a Academiei de Științe a RSS Moldovenești, a fost creată Biblioteca Științifică Centrală a Academiei de Științe a RSS Moldovenești.
În anul 1964, ca urmare a comasării Institutului de Fizică şi Matematică şi a Institutului de Electrofizică, au fost înființate Institutul de Matematică cu Centrul de Calcul şi Institutul de Fizică Aplicată. În 1965 a fost creată Secția de geografie ca structură independentă. Peste un an, în 1966, pe lângă Prezidiul Academiei de Științe a RSS Moldoveneștieste creată Redacția principală a Enciclopediei Sovietice Moldovenești (ESM), condusă de acad. Iachim Grosul. La 11 iulie 1967 a fost luată decizia privind transferul Institutului de Geologie și Minerale Utile din subordinea Ministerului de Geologie al URSS în cea a Academiei de Științe a RSS Moldovenești și transformarea acestuia în Institutul de Geofizică și Geologie. În anul 1968 a început să funcționeze Sectorul studiul artelor. În 1969 au fost constituite secţiile de filosofie şi drept, de etnografie şi studiul artelor şi de informaţie ştiinţifică în domeniul ştiinţelor sociale. În baza Secției de Microbiologie a AȘ a RSSM, în 1970 este fondat Institutul de Microbiologie, Sectorul de istorie a orașelor și satelor Moldovei fiind format în 1975. În același an, Grădina Botanică obține statutul de institut. La hotarul anilor 1970 – 1980, în proximitatea Grădinii Botanice a fost construit Institutul de Genetică Ecologică. În 1978, în scopul unificării structurii de administrare a ştiinţei, a fost instituit Consiliul Republican de Coordonare a Problemelor Tehnico-Ştiinţifice Interramurale în subordonarea directă a Sovietului de Miniştri al RSSM.
În anul 1984 a fost fondat Institutul de Cercetări Ştiinţifice în domeniul Cardiologiei din Moldova, iar în 1985, în baza Secţiei de genetică a plantelor, s-a format Institutul de Genetică Ecologică.
În 1970, în RSSM funcționau 30 de institute de cercetări ştiinţifice, al căror număr către 1985 crescuse la 36 de institute. În 1985 activau 107 de instituţii ştiinţifice, care se subordonau întreprinderilor industriale. Între anii 1961 și 1989 numărul angajaților Academiei de Ştiinţe a RSSM s-a majorat de 5,6 ori, iar cel al cercetătorilor științifici – de 4,1 ori. Între 1970 și 1984 numărul cercetătorilor ştiinţifici a crescut de la 5695 la 7100. Către sfârșitul anului 1989, în cadrul Academiei de Științe a RSS Moldovenești, care a devenit principalul centru științific, activau 1389 de cercetători științifici, inclusiv 125 de doctori habilitați și 835 de doctori în științe, asociați în 31 de organizații științifice, științifico-experimentale și de deservire a științei, dintre care 21 de institute și instituții de cercetare. Corpul academic era constituit din 66 de persoane: 23 de academicieni şi 43 de membri corespondenţi.
Activitatea Academiei de Științe a RSS Moldovenești s-a desfășurat în perimetrul istoric al epocii, în conformitate cu cerințele socioeconomice și politice ale timpului. Volumul investițiilor pentru ştiinţă din bugetul de stat (fără investiţii capitale) s-a majorat de la 4 694 mii de ruble în 1960 la 17 756 mii de ruble în anul 1975 şi 33 800 mii de ruble în 1985. În perioada 1961–1990 au avut loc reorganizări fundamentale în structura instituţională a Academiei de Ştiințe a RSS Moldovenești.
Academia de Științe în perioada 1989–2021. După proclamarea independenţei Republicii Moldova la 27 august 1991, evoluţia şi reforma ştiinței au avut loc în condiţiile unei crize social-economice acute și în contextul tensionării situației politice. În 1990, prin Decretul Președintelui URSS Mihail Gorbaciov cu privire la Statutul Academiei de Științe a URSS, relațiile de colaborare între Academia de Științe a URSS și academiile republicilor unionale urmau să fie bazate pe principii de parteneriat, contractuale, fiind aprobat Statutul provizoriu al AȘM printr-o hotărâre a Guvernului Republicii Moldova.
Anii 1991–1998 sunt marcați prin politica de restructurare administrativ-organizatorică şi descentralizare a instituţiilor de cercetare. În 1991, pe baza structurilor existente, au fost organizate Institutul de Zoologie şi Institutul de Fiziologie (reorganizat în 1998 în Institutul de Fiziologie şi Sanocreatologie). În același an, au fost fondate Institutul de Lingvistică, Institutul de Istorie şi Teorie Literară, Institutul de Arheologie şi Istorie Veche, Institutul de Etnografie şi Folclor, Institutul de Filosofie, Sociologie şi Drept, Institutul de Istorie şi Teoria Artei. Peste un an, în 1992, au fost create Institutul Minorităţilor Naţionale (reorganizat în 1999, în Institutul de Cercetări Interetnice), Institutul de Geografie, Institutul de Microbiologie, Institutul de Energetică. În cadrul AŞM funcţionau 29 de instituţii ştiinţifice cu statut de persoană juridică. În componenţa Academiei de Științe au fost organizate secţiile de ştiinţeagricole, tehnice şi medicale (1992–1993).
Anume pentru această perioadă este semnificativă Hotărârea Prezidiului AŞM din 9 septembrie 1994, prin care a fost susţinută opinia ştiinţifică argumentată a specialiştilor filologi, potrivit căreia denumirea corectă a limbii de stat (oficiale) a Republicii Moldova este limba română, iar Declaraţia Adunării Generale a AȘM din 28 februarie 1995 vine să confirme aceste adevăr.
În 1998 structura instituţională a AŞM a fost modificată substanţial, fiind reorganizate, comasate mai multe institute, centre şi instituţii de deservire a cercetării. Pe baza Institutului de Cercetări Literare şi a Secţiei de folclor literar a Institutului de Etnografie şi Folclor a fost fondat Institutul de Literatură şi Folclor; pe baza Institutului de Arheologie şi a Institutului de Etnografie şi Folclor este constituit Institutul de Arheologie şi Etnografie. În domeniul ştiinţelor medicale se desfășurau cercetările în Institutul de Cardiologie, Institutul Oncologic, Institutul de Cercetări Ştiințifice de Ocrotire a Sănătăţii Mamei şi Copilului, Institutulde Ftiziopneumologie, Institutul Național de Farmacie, Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu” ș.a. Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei, Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei, Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală aveau statutul de instituții științifice. În cadrul complexului agroindustrial funcţionau 15 instituţii de cercetări ştiinţifice, instituţii naţionale şi Universitatea Agrară de Stat din Moldova. În 1999, din cele 85 de organizaţii înregistrateîn sfera ştiinţei, 72 erau instituţii publice, 5 private şi 8 mixte. Numărul cercetătorilor cu titluri ştiinţifice s-a micşorat de la 3,8 mii la 2,2 mii. Efectivul angajaţilor s-a redus de la 5315 la 2158 de persoane. Numărul cercetătorilor ştiinţifici s-a micșorat de la 1312 la 966, iar cel al angajaților cu titluri ştiinţifice – de la 939 la 730.
Adoptarea Concepţiei privind reforma sferei cercetare-dezvoltare (1998), a Legii privind politica de stat în sfera cercetare-dezvoltare (1999) a dus la instituirea, în anul 2000, a Consiliului Suprem pentru Știință și Dezvoltare Tehnologică (CSȘDT).
În 2001, în premieră, pe lângă finanțarea instituțională a organizațiilor din sfera cercetare-dezvoltare, au derulat proiecte individuale și proiecte de transfer tehnologic, selectate pe bază de concurs. Din anul 2004 a început finanțarea proiectelor selectate pe bază de concurs în cadrul a șapte programe de stat. Cota-parte a finanțării sferei cercetare-inovare constituia 0,18 la sută din PIB. În calitate de mecanism principal de implementare a prevederilor Codului cu privire la știință și inovare servea Acordul de parteneriat între Guvernul Republicii Moldova şi Academia de Științe a Moldovei. S-a stabilit o delimitare strictă a competenţelor între autorităţile centrale din sfera ştiinţei şi inovării – Academia de Ştiinţea Moldovei, Consiliul Naţional pentru Acreditare şi Atestare (reorganizat în ANACEC, în 2018) şi Agenţia de Stat pentru Proprietatea Intelectuală.
O etapă calitativ nouă în sistemul național de cercetare-dezvoltare și în reorganizarea Academiei de Științe a Moldovei ține de elaborarea și aprobarea Codului cu privire la ştiinţă şi inovare al Republicii Moldova nr. 259-XV din 15 iulie 2004. Competenţele Consiliului Suprem pentru Ştiinţă şi Dezvoltare Tehnologică din cadrul Guvernului Republicii Moldova (2000–2004) au fost delegate Academiei de Ştiințe a Moldovei. Știința devine prioritate strategică naţională, iar finanţarea cercetărilor ştiinţifice are loc pe bază de concurs în cadrul a nouă direcţii prioritare. Domeniul cercetării a fost consolidat în jurul infrastructurii Academiei de Științe a Moldovei. În 2005 a fost semnat primul Acord de parteneriat între Guvernul Republicii Moldova și Academia de Științe a Moldovei. În perioada 2004–2017 au avut loc o serie de reorganizări, având ca scop eficientizarea sistemului de cercetare-inovare. Au fost lansate lecturi academice dedicate Sărbătorii Naționale Limba Noastră cea Română; în anul 2013, în premieră, sub egida AȘM a fost organizată „Noaptea cercetătorului”, care a devenit un eveniment internațional mult așteptat, mai ales,în mediul tinerilor cercetători, desfășurat cu succes în 2020 chiar și pe timp de pandemie.
Conform prevederilor Codului cu privire la știință și inovare nr. 259 din 2004, Academia de Științe a fost unica instituţie publică de interes naţional în sfera ştiinţei şi inovării, fiindu-i delegate, prin Acordul de parteneriat cu Guvernul, competenţele privind realizarea politicii de stat în sfera ştiinţei şi inovării. Organizațiile din domeniul cercetării-inovării afiliate AȘM aveau obligațiunea de a realiza proiecte de cercetare științifică și de inovare în conformitate cu necesitățile societății și prerogativele statului.
În anul 2005 s-a iniţiat procesul de optimizare a structurii instituţionale a sferei ştiinţei şi inovării, fiind comasate, reorganizate şi create, pe baza structurilor existente, mai multe organizaţii din sfera ştiinţei şi inovării. În anii 2004–2008 volumul de finanţare a ştiinţei a sporit de la 0,22% la 0,74% din PIB. S-a îmbunătățit baza tehnico-ştiinţifică, experimentală şi materială. Au fost înregistrate tendinţe pozitive în evoluţia potenţialului ştiinţific uman. În anii 2014–2015 acest indicator a constituit 0,35% din PIB. Politica de stat în sfera ştiinţei şi inovării era determinată de priorităţile dezvoltării social-economice, bazate pe cunoaştere. În 2005 a fost creată Agenția pentru Inovare și Transfer Tehnologic a AȘM, prin intermediul căreia erau finanțate proiectele de transfer tehnologic. La 1 august 2016 AȘM a fondat Instituţia Publică Agenţia pentru Cercetare şi Dezvoltare, reorganizată în 2018 în Agenția Națională pentru Cercetare și Dezvoltare. O latură nouă în activitatea Academiei de Ştiinţe a Moldovei a devenit implicarea ei în domeniul educaţional, prin crearea Liceului AŞM şi a Universității care împreună au format Clusterul ştiinţific-educaţional UnivER SCIENCE (Univesity of Education and Research SCIENCE). Ulterior, Universitatea AȘM a fost redenumită în Universitatea de Stat „Dimitrie Cantemir”, iar în anul 2020 a fost comasată cu Universitatea de Stat din Moldova).
De-a lungul anilor, au fost stabilite și consolidate relațiile de colaborare științifică cu academiile de științe, instituțiile științifice din spațiul ex-sovietic. AŞM este membru fondator al Asociaţiei Internaţionale a Academiilor de Ştiinţe, membru al Consiliului Internaţional al Asociaţiilor Ştiinţifice, Uniunii Internaţionale a Academiilor, Reţelei Academiilor de Ştiinţe din Europa Centrală şi de Est, Federaţiei Academiilor Europene ALLEA; reprezintă Republica Moldova în Comitetul Ştiinţific NATO pentru Pace şi Securitate. Au fost semnate acorduri şi s-au extins relaţiile de colaborare cu UNESCO, INTAS, Agenţia Internaţională pentru Energia Atomică (AIEA), Fundaţia Civilă de Cercetări şi Dezvoltare din SUA (CRDF), Institutul de Cercetări Nucleare din Dubna (IUCN), Centrul Ştiinţifico-Tehnologic din Ucraina, fondurile de susţinere a cercetărilor ştiinţifice din Rusia şi Belarus, Comisia europeană privind cooperarea ştiinţifică şi tehnică cu ţările din Europa Centrală şi noile state independente, Centrul Internaţional de Cooperare Economică a ţărilor riverane Mării Negre, Comitetul academic permanent al cooperării europene a ţărilor riverane Mării Negre ş.a. La Bruxelles, Belgia, activează Oficiul Republicii Moldova pentru Ştiinţă şi Tehnologie de pe lângă Uniunea Europeană. Republica Moldova a devenit astfel prima țară din cadrul Parteneriatului Estic și a doua inclusă în cadrul Politicii Europene de Vecinătate, care obține statutul de țară asociată la PC7. La 17 martie 2014 Republica Moldova a semnat Acordul de Asociere la Programul European pentru Cercetare-Inovare „Orizont 2020”. In iulie 2014 a fost semnat Acordul între Republica Moldova şi Uniunea Europeană cu privire la participarea Republicii Moldova în cadrul Programului Cadru al Uniunii Europene pentru Cercetare şi Inovare (2014–2020) „Orizont 2020”.
Până în anul 2017, în sistemul de cercetare-inovare activau 3222 de cercetători ştiinţifici, dintre care 883 de cercetători cu vârsta de până la 35 de ani. AŞM întrunea 83 de membri titulari şi membri corespondenţi.
La data adoptării modificărilor operate în Codul cu privire la știință și inovare (2017), Academia de Științe a Moldovei integra un sistem format din 19 organizaţii de cercetări ştiinţifice – membri instituţionali: Biblioteca Ştiinţifică Centrală „Andrei Lupan” (Institut), Grădina Botanică (Institut), Institutul de Cercetări Juridice şi Politice, Institutul de Istorie, Institutul de Chimie, Institutul de Ecologie şi Geografie (cu subordonare şi Ministerului Mediului), Institutul de Energetică, Institutul de Filologie, Institutul de Fizică Aplicată, Institutul de Fiziologie şi Sanocreatologie, Institutul de Genetică, Fiziologie şi Protecţie a Plantelor, Institutul de Geologie şi Seismologie, Institutul de Inginerie Electronică şi Nanotehnologii „Dumitru Ghiţu”, Institutul de Matematică şi Informatică, Institutul de Microbiologie şi Biotehnologie, Institutul de Zoologie, Institutul Naţional de Cercetări Economice (cu subordonare şi Ministerului Economiei), Institutul Patrimoniului Cultural, Universitatea AŞM, precum și 29 de organizaţii membre de profil, cu subordonare dublă (Academiei de Științe a Moldovei și Ministerului Sănătăţii, Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare, Ministerului Educaţiei, Ministerului Culturii) şi trei organizaţii membre afiliate. Ca urmare a adoptării, în anul 2017, a modificărilor la Codul cu privire la știință și inovare, cele 19 institute de cercetare din cadrul AȘM au fost transferate către noul fondator – Ministerul Educației, Culturii și Cercetării.
Din 9 noiembrie 1989 pană în 5 februarie 2004 la cârma instituției s-a aflat acad. Andrei Andrieș, doctor habilitat în științe fizice și matematice, fiind succedat în perioada 2004–2018 de acad. Gheorghe Duca, doctor habilitat în științe chimice.
La etapa actuală, Academia de Științe are rolul principal în stabilirea priorităților și în evaluarea stării științei la nivel național, reprezentând entitatea care se expune asupra calității și valorii teoretice și practice ale rezultatelor științifice obținute în cadrul proiectelor naționale, bilaterale și regionale cu finanțare integrală sau parțială de la bugetul de stat.
Academia include trei Secții de științe: Secția Științe ale Vieții, Secția Științe Exacte și Inginerești, Secția Științe Sociale, Economice, Umanistice și Arte. La 12 septembrie 2018 a fost aprobat Regulamentul cu privire la alegerea membrilor în Secţiile de ştiinţe (Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 896), concursul în cauză fiind organizat de Comisia de concurs.
În prima jumătate a anului 2019 Academia de Științe a Moldovei a intrat în procesul de reînnoire și restructurare. Odată cu adoptarea noilor prevederi legislative ale Codului cu privire la știință și inovare al Republicii Moldova nr. 259-XV din 15 iulie 2004 (republicat), s-a impus o schimbare a componenței echipei manageriale și a paradigmei activității academice. La 9 aprilie 2019, prin majoritatea covârșitoare a voturilor, în funcția de Președinte al AȘM a fost ales acad. Ion Tighineanu, doctor habilitat în științe fizice și matematice.
În perioada 2019–2021 au fost elaborate/modificate actele normative interne ale AŞM: Statutul Academiei de Ştiinţe a Moldovei, aprobat la prima sesiune a Adunării Generale a AȘM din 24 ianuarie 2019 (cu modificările aprobate la Adunarea Generală din 16 februarie 2021); Regulamentul Prezidiului Academiei de Ştiinţe (aprobat la Adunarea Generală din 23 aprilie 2019); Regulamentele Secţiilor de știinţe ale AŞM; Regulamentul privind acordarea distincțiilor academice; Regulamentul privind premiile AȘM; Regulamentul privind funcționarea site-ului AȘM, alte acte normative.
La 1 iunie 2021, Adunarea Generală a AȘM întrunește 107 membri, dintre care 40 de membri titulari, 23 de membri corespondenți și 44 de membri ai Secțiilor de științe, aleși prin concurs. Menționăm importanța integrării în Spațiul european de cercetare, proces preconizat pentru perioada 2019–2021, precum și internaționalizarea științei, reflectată prin participarea în proiecte de cercetare bi- și multilaterale, stagii, schimb interacademic, publicarea în reviste prestigioase din străinătate, recent, susținerea online a prelegerilor publice ale laureaților Premiului Nobel, o noutate absolută pentru comunitatea științifică din Republica Moldova.
În conformitate cu prevederile Codului cu privire la știință și inovare, aprobat în 2004 (cu modificările ulterioare), AȘM a devenit consultant strategic al Guvernului, având atribuția de a elabora Raportul anual asupra stării științei din Republica Moldova, de a se expune asupra calității cercetărilor efectuate de întreaga comunitate științifică, manifestând și promovând o deschidere maximă a comunității științifice vizavi de problemele societății. Forul științific stimulează, de-a lungul anilor, creația științifică și culturală, inclusiv prin desfășurarea anuală a concursului „Premiul pentru realizări științifice de valoare” pe domeniile de competență ale Secțiilor de științe. Sunt organizate numeroase evenimente științifice (lecturi academice, prelegeri publice, conferințe științifice, expoziții ale tinerilor cercetători, expoziții de carte, fotografie, artă plastică etc.).
Academia de Științe a Moldovei și-a concentrat eforturile pentru consolidarea științei și a comunității științifice, susținerea domeniului de cercetare și inovare și utilizarea eficientă a resurselor financiare, promovarea științei naționale pe plan mondial, restabilirea autorității AȘM, realizarea altor atribuţii specificate în Codul cu privire la ştiinţă şi inovare al Republicii Moldova și în Statutul Academiei de Științe a Moldovei, în redacție nouă.
AŞM organizează în 2019 audierile publice ale rezultatelor științifice obținute în cadrul proiectelor de cercetări fundamentale şi aplicative, precum și ale Programelor de stat şi proiectelor pentru tinerii cercetători, desfăşurate în perioada 2015–2018, finanțate din bugetul de stat şi finalizate în anul 2018. Pentru prima dată, toate audierile publice au fort transmise online și sunt disponibile la https:/idsi.md/tv.
În anul 2020 audierile publice au fost organizate în conformitate cu prioritățile strategice ale Planului Național de Cercetare și Inovare (2020–2023), rapoartele proiectelor din cadrul Programului de stat fiind audiate la ședințele consiliilor științifice/senatelor universitare. În februarie 2021 la AȘM au avut loc audierile publice ale proiectelor bi- și multilaterale, finalizate în 2020, precum și cele ale proiectelor de inovare și transfer tehnologic.
Recent, la Academia de Științe au fost lansate patru platforme de comunicare științifică: „Securitatea ecologică în contextul modificărilor accelerate de mediu” (platformă inițiată de regretata mem. cor. Maria Nedealcov și continuată de mem. cor. Elena Zubcov), „Securitatea economică, migrația și transformările demografice” (coordonatori acad. Grigore Belostecinic și mem. cor. Alexandru Stratan), „Accidente vascular cerebrale” (coordonator acad. Stanislav Groppa) şi „Securitatea și Siguranța Alimentelor” (coordonator dr. hab., prof. univ. Rodica Sturza).
Pe fundalul mai multor probleme din domeniul economiei, agriculturii, educației, ecologiei, dar, mai ales, al medicinii, legate de pandemia care ne ține blocați deja mai bine de un an, consemnăm prolifica activitate a comunității academice referitor la informarea societății privind răspândirea pandemiei, de explicare argumentată a cauzelor apariției și efectelor nocive, pe care le produce coronavirusul de tip nou SARS-CoV-2, cu privire la necesitatea vaccinării şi a altor măsuri necesare de prevenire a îmbolnăvirilor cu infecţia COVID-19.
Vocea Academiei de Științe a Moldovei, care constituie comunitatea academică, se face resimțită prin contribuția substanțială la dezvoltarea socială şi economică a ţării prin dezvoltarea cercetării, inovării și culturii, la stimularea și promovarea creației științifice de mare valoare și internaționalizarea cercetării.
* Text sintetizat cu prilejul aniversării a 60-a a AȘM de dr. hab. Liliana Condraticova în baza mai multor publicații științifice cu referire la instituționalizarea științei în RSS Moldovenească și crearea Academiei de Științe a Moldovei – Academia de Științe a Moldovei: Academicieni și membri corespondenți/Academy of Scinces of Moldova: Academicians and Corresponding Members, /resp. de ed. Constantin Manolache. Chișinău: Biblioteca Științifică Centrală „Andrei Lupan” (Institut), 2015; Academia de Ştiinţe a Moldovei: Istorie şi contemporaneitate,1946–2006 / Academia de Ştiinţe a Moldovei/ Colecția Academica; coord. ed. Demir Dragnev, Ion Iarcuțchi. Chişinău: I.E.-P. Ştiinţa, 2006; Covarschi Brighida, Jarcuțchi Ion, Academicieni din Basarabia și Transnistria (a doua jumătate a secolului al XIX-lea), Chișinău: Centrul de editare și tipar al Institutului de Istorie al Academiei de Științe a Moldovei, 1996; Dragnev Demir, Etapele evoluției științelor socio-umanistice din Moldova (1946–2016), in: Probleme actuale ale istoriei științei, Chișinău, Biblioteca Științifică (Institut) ,,Andrei Lupan”, 2017, p. 6-34; Dragnev Demir, Manolache Constantin, Xenofontov Ion, Republica Moldova – 25 de ani. Repere istorice. Istoria științei, Chişinău, Tipografia Centrală, 2016; Demir Dragnev, Ion Valer Xenofontov, Crearea și activitatea Bazei Moldovenești de Cercetări Științifice a URSS (1946–1949), in: In memoriam Gheorghe Palade, 1950–2016, /Editori: Valentin Arapu, Anatol Petrencu, Corneliu Ciucanu, Chișinău, Bons Offices, 2018, p. 425-451; Istoria Academiei de Ştiinţe a Moldovei: Documente şi materiale. Vol. 1 (1944–1949): Baza Moldovenească de Cercetări Ştiinţifice a Academiei de Ştiinţe a URSS (în contextul instituţionalizării ştiinţei din RSS Moldovenească), Partea 1-a: (1944–1947) / Editori și coordonatori: Manolache Constantin, Dragnev Demir, Xenofontov Ion, Chişinău: Biblioteca Ştiinţifică (Institut) „Andrei Lupan”, 2018 (Colecţia „Istoria ştiinţei din Republica Moldova”); Manolache Constantin, Xenofontov Ion, Instituționalizarea științei academice in RSS Moldovenească (1946–1960), in: Akademos, nr. 1 (40), 2016, p. 16-22; Manolache Constantin, Xenofontov Ion, Academia de Științe a RSS Moldovenești in perioada 1961–1990. Studiu retrospectiv, in: Akademos, nr. 2 (41), 2016, p. 7-17; Membrii Academiei de Ştiinţe a Moldovei: Dicţionar.1961–2006 / Academia de Ştiinţe a Moldovei / Colecția Academica. Chişinău: Ştiinţa, 2006; Republica Moldova. Enciclopedie. Ediție specială consacrată aniversării a 25 de ani de la proclamarea independenței Republicii Moldova. Chișinău: Biblioteca Științifică Centrală „Andrei Lupan” (Institut), 2016; rapoartele CSȘDT; Rapoartele privind activitatea AȘM în anii 2018, 2019, 2020; rapoartele asupra stării științei, perfectate de AȘM pentru anii 2018, 2019, 2020, alte publicații.
