Scriitorul și cercetătorul Nicolae Dabija – prezență în imagini la Academia de Științe a Moldovei

15.07.2023
Vizitatori unici: 844

Scriitorul și cercetătorul literar Nicolae Dabija, membru de onoare al Academiei Române, venea adesea la Academia de Științe a Moldovei, la bibliotecă, participa la unele manifestări științifice și culturale. Avea prieteni în mediul academic și-i  plăcea să se întrețină cu ei. În 2012, i s-a propus să pregătească o prelegere academică pentru 31 august – de Ziua Limbii Române. Exista deja o tradiție la Academia de Științe, începând cu anul 2005, de a rosti într-o ședință festivă a Adunării AȘM prelegeri academice, consacrate limbii române. În această perioadă de timp, s-au perindat în fața tribunei personalități remarcabile științifice și culturale ale neamului nostru, primul fiind academicianul lingvist Silviu Berejan – în 2005, membrul corespondent Anatol Ciobanu – în 2006, Doctor Honoris Causa al AȘM, membru titular post-mortem Grigore Vieru – în 2007, doctor habilitat în filologie Vasile Pavel – în 2008, Doctor Honoris Causa al AȘM Ion Ungureanu – în 2009, membru de onoare al AȘM Adrian Păunescu – în 2010, academicianul Mihai Cimpoi –  în 2011.

Și iată că în următorul an, în 2012, i-a venit rândul distinsului om de cultură, Nicolae Dabija, care și-a asumat răspunderea de a pregăti la modul serios prelegerea academică, pe care a întitulat-o „Partea noastră de veșnicie – limba română”. De la bun început, aduce un elogiu cuvintelor, puterii cuvintelor. „Datorită lor – viața mea dintre cuvinte nu se va stinge odată cu mine. Iată de ce cred în puterea cuvintelor! Ele fac legătura dintre generațiile trecute și viitoare, dintre oameni și lucruri, dintre amintiri și vise”.

În alt context, scriitorul a evidențiat că „Creatorul a făcut omul după chipul și asemănarea Sa și – dintr-o mare generozitate – i-a dăruit acestuia Cuvântul, cel care a fost începuturile a toate. Dacă nu s-ar fi întâmplat acest lucru și Tatăl Ceresc ar fi păstrat Cuvântul doar pentru sine, cum oare s-ar fi înțeles oamenii, cum și-ar fi cunoscut gândurile sau și-ar fi transmis unuia altuia dorurile, bucuriile, durerile?! Lipsit de Cuvânt, prin ce s-ar fi deosebit acesta de dobitoace, animale și păsări?! Cum și-ar fi scris cărțile, cum și-ar fi orânduit discursurile, cum și-ar fi perpetuat descoperirile?!”   

La fel, Nicolae Dabija a abordat aspecte istorice ale dezvoltării limbii noastre, s-a referit la sintagma limba română,  glotonimul limba moldovenească, la politizarea acestor noțiuni, la articolul 13 din Constituție, la lupta dusă de intelectualitatea basarabeană pentru limbă și alfabet. În aceste analize, scriitorul s-a sprijinit pe adevărul expus de clasicii literaturii române, care la timpul lor au relatat și ei despre problemele cu privire la limba română. Nicolae Dabija ne îndeamnă să avem încredere în limba română, așa cum ea a avut încredere în noi, să fim cu ea așa cum a fost și ea cu noi din veacul veacurilor, îmbărbătându-ne și ajutându-ne să fim. Și ca un ecou al acestei remarcabile prelegeri academice sub aspect științific, cât și literar-poetic a fost alegerea, la trei luni după acel eveniment, a scriitorului Nicolae Dabija în calitate de membru corespondent al AȘM.

Prezentăm niște imagini de la Ziua Limbii Române, celebrată în anul 2012, avându-l drept autor al prelegerii pe Nicolae Dabija: îl vedem în prezidiul Adunării, la tribună, în pauză – s-a fotografiat cu colegii filologi, jurnaliști, academicieni.

În arhiva mea, s-au mai păstrat niște imagini de la ședința Consiliului științific specializat ad-hoc al Institutului de Filologie al AȘM, în cadrul căruia și-a susținut teza de doctor în filologie, la specialitatea  Folcloristică, cunoscutul scriitor și om de cultură, Iulian Filip. Tema lucrării „Teatrul popular din Basarabia și Bucovina de Nord: afirmarea dramaticului și poetica sincretică.” a atras atenția și a câtorva prieteni-scriitori, care au venit la ședință atât din interes profesional, dar și să-l sprijine pe aspirantul la titlu științific. Printre ei era Nicolae Dabija care și a luat cuvântul  de susținere la acea ședință din 14 mai 2012.

Un alt eveniment științific, la care a participat membrul corespondent al AȘM Nicolae Dabija, despre care astăzi ne mărturisesc imaginele fotografice de acum 10 ani. E vorba de cel de-al 37-lea Congres al Academiei Româno-Americane de Ştiinţe şi Arte (ARA), care a avut loc în perioada 4-9 iunie 2013, la Chişinău. Organizarea evenimentului i-a revenit Universităţii de Studii Politice şi Economice Europene „Constantin Stere” (rector, prof. univ. Gheorghe Avornic) în colaborare cu Consiliul Naţional pentru Acreditare şi Atestare (preşedinte, acad. Valeriu Canţer), Universitatea Tehnică a Moldovei (rector, acad. Ion Bostan), Academia de Studii Economice din Moldova (rector, acad. Grigore Belostecinic), Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „N. Testemiţanu” (rector, acad. Ion Ababii), Institutul de Inginerie Electronică şi Nanotehnologii „D. Ghiţu” (director, m.c. Anatolie Sidorenco). Congresul şi-a deschis lucrările în Palatul Republicii, participanţilor fiindu-le adresat un cuvânt de salut din partea Preşedintelui Republicii Moldova, Nicolae Timofte (mesager – consilierul preşedintelui, dr. conf. Mihail Şleahtiţchi). Îl vedem pe Nicolae Dabija printre participanții la Congres, luând cuvântul în cadrul discuțiilor.

O fotografie împreună cu Nicolae Dabija ne-a parvenit și din partea acad. Ion Tighineanu, președintele AȘM. Acest moment frumos a doi prieteni a fost a imortalizat în incinta redacției săptămânalului „Literatura și Arta”, pe care  regretatul scriitor l-a fondat și l-a condus până la sfârșitul vieții sale. Acolo aveau loc discuții despre Academie și problemele ei, dar și despre poezie care, și în timpuri de incertitudine, înalță sufletele umane, menținându-le zborul continuu.

La 13 iulie 2023, Muzeul Național al Literaturii Române, în parteneriat cu Uniunea Scriitorilor din Republica Moldova, a organizat expoziția comemorativă și medalionul literar cu genericul „Scriitorii promoției `70 . Portret în grup: Nicolae Dabija, 75”. La evenimentul, moderat de directorul Muzeului, dna dr. hab. Maria Șleahtițchi, au participat acad. Mihai Cimpoi, m. c. Ion Hadârcă, prof. univ. Aurelian Dănilă, deputatul Vasile Șoimaru și alții. Au fost prezenți, de asemenea, scriitoarea Doina Dabija, fiica celui dispărut, scriitorul veteran Vladimir Beșleagă, scriitoarea Claudia Partole,  ex-ministru al culturii Monica Babuc, directorul Institutului Cultural Român, interpretul Paul Surugiu (FUEGO), autor și prieten al familiei Dabija (sala, rândul 1). Momentele surprinse de la expoziție și acest medalion literar semnifică un pios omagiu celui care a fost scriitorul și omul de cultură Nicolae Dabija, prețuit și cinstit azi de noi toți.

Dumnezeu să-l odihnească în pace și lumină! Să aibă îngerii aproape!

 

Tatiana ROTARU  

Categorie:
Cuvinte-cheie:

Înregistrări online