Ziua Nistrului la AȘM – dezbateri constructive privind securitatea ecologică a resurselor acvatice în contextul schimbărilor climatice și impactului antropic

Academia de Științe a Moldovei a găzduit pe 27 mai 2025, cu prilejul Zilei Nistrului marcată anual în ultima duminică a lunii mai, masa rotundă intitulată „Securitatea ecologică a resurselor acvatice în contextul schimbărilor climatice și impactului antropic”. Evenimentul, desfășurat în format mixt în Sala Mică a AȘM și online pe platforma Zoom, a reunit oameni de știință, cadre didactice și reprezentanți ai societății civile preocupați de protejarea fluviului Nistru și valorificarea durabilă a resurselor sale.

În discursul de deschidere, președintele Academiei de Științe a Moldovei, acad. Ion Tighineanu, a subliniat vulnerabilitatea crescândă a Nistrului în contextul schimbărilor climatice. „Se știe că Nistrul este unul dintre cele mai importante fluvii din Europa de Est, iar pentru Republica Moldova reprezintă un simbol al vieții. Fluviul furnizează apă potabilă pentru circa 80% din populația țării și aproape 100% din cea a municipiului Chișinău. Din aceste motive, am organizat masa rotundă «Securitatea ecologică a resurselor acvatice în contextul schimbărilor climatice și impactului antropic». Astăzi vom asculta o serie de rapoarte științifice, iar mulțumirile mele se adresează celor care contribuie cu informații valoroase. Ne dorim să formulăm recomandări bazate pe dovezi științifice, care să fie transmise factorilor de decizie”, a declarat președintele AȘM.

Acad. Elena Zubcov, coordonator al Platformei științifice de comunicare „Securitatea ecologică în contextul modificărilor accelerate de mediu” și al Comisiei de specialitate „Schimbări climatice” de la AȘM, a prezentat raportul „Monitorizarea științifică a stării ecologice și funcționalității ecosistemului fluviului Nistru în condițiile schimbărilor climatice și influenței activității umane”. Ea a subliniat că peste 70% dintre cele 40 de probleme planetare majore sunt legate de deteriorarea resurselor de ape dulci, cauzată de schimbările climatice, poluarea cu substanțe chimice, inclusiv microplastice, metale grele, pesticide și compuși de azot și fosfor, precum și de impactul antropic. Fluviul Nistru, vital pentru Republica Moldova ca sursă de apă potabilă, irigații și activități economice, se confruntă cu o scădere dramatică a debitului anual. Barajele hidroenergetice, deversările de ape reziduale, mai ales în aval de Soroca, și poluarea râurilor mici (Răut, Bâc, Botna) cu substanțe organice și toxice contribuie la dezechilibrul hidrologic și ecologic. Creșterea mineralizării apei primăvara, comparativ cu vara-toamna, și schimbarea raportului ionilor principali indică procese ireversibile, care pot duce la degradarea severă a bazinului hidrografic al Nistrului.

Acad. Elena Zubcov a evidențiat necesitatea unui sistem național de monitorizare complexă, care să nu se limiteze la calitatea apei, ci să evalueze funcționalitatea ecosistemelor acvatice. Monitorizarea presupune studii aprofundate asupra migrației substanțelor chimice, bioacumulării și biomagnificării ecotoxicanților, precum și dezvoltarea de metode inovatoare de cercetare și tehnologii pentru conservarea biodiversității. Cooperarea internațională și utilizarea tehnicilor moderne sunt esențiale pentru fundamentarea măsurilor de prevenire a poluării și pentru gestionarea durabilă a resurselor acvatice. „Nistrul nu este doar un râu, ci un patrimoniu natural vital. Fără o abordare științifică integrată și măsuri urgente, riscăm pierderi ireversibile pentru ecosistemele acvatice și societate”, a avertizat acad. Elena Zubcov.

În continuare, dr. hab. Dumitru Bulat, membru al Secției de științe ale vieții a AȘM, a susținut prezentarea „Diversitatea ihtiofaunei fluviului Nistru: abordări, probleme, valorificare durabilă în condițiile actuale”. El a subliniat bogăția și originalitatea ihtiofaunei, dar și provocările majore care amenință resursele piscicole. Datorită poziției biogeografice a Republicii Moldova, fluviul Nistru găzduiește o ihtiofaună variată, incluzând specii endemice, relicte, autoexpansioniști alogeni și specii interveniente. Inventarierea din perioada 2005–2024 a identificat 78 de specii de pești, aparținând la 11 ordine și 18 familii. Dintre acestea, 15 specii sunt incluse în Cartea Roșie a Republicii Moldova (ed. a III-a), 22 au potențial economic, iar 24 sunt specii alogene sau interveniente.

Fluviul Nistru era renumit pentru speciile valoroase din punct de vedere economic, precum sturionii, salmonidele, morunașul sau sabița. Totuși, resursele piscicole s-au diminuat dramatic din cauza fragmentării habitatelor, reducerii zonelor umede, poluării antropice, pescuitului nereglementat și ilicit, poluării biologice cu specii străine și impactului încălzirii globale. Dr. hab. Dumitru Bulat a evidențiat că dinamica pescuitului comercial, până la suspendarea acestuia, reflectă clar efectele distructive ale acestor factori asupra ihtiofaunei.

Pentru redresarea situației, dr. hab. Dumitru Bulat a propus mai multe măsuri, printre care îmbunătățirea condițiilor de reproducere naturală prin menținerea unui nivel adecvat al apei în perioada de reproducere, extinderea și protecția zonelor umede, restabilirea fâșiilor de protecție de-a lungul malurilor și instalarea cuiburilor artificiale; popularea sistematică a albiilor râurilor cu specii indigene competitive (cegă, somn, șalău, morunaș, mreană, crap sălbatic) și a lacurilor de acumulare cu specii de importanță economică și ameliorativă (crap, știucă, sânger, cosaș, novac); protecția eficientă a resurselor piscicole prin inspecții riguroase, aplicarea sancțiunilor, evaluarea prejudiciilor, precum și colaborarea interinstituțională și interstatală pentru gestionarea durabilă a resurselor piscicole.

„Protecția și valorificarea durabilă a ihtiofaunei Nistrului sunt esențiale nu doar pentru conservarea biodiversității, ci și pentru securitatea alimentară națională”, a concluzionat dr. hab. Dumitru Bulat, subliniind necesitatea unei abordări integrate și a cooperării regionale pentru salvarea ecosistemului acvatic al fluviului.

Dr. Iordanca-Rodica Iordanov de la Universitatea de Stat din Moldova a continuat sesiunea de prezentări, cu tema „Securitatea ecologică a fluviului Nistru: norme juridice, drepturi ale omului și soluții pentru protecția apelor transfrontaliere în context geopolitic și climatic”. Ea a menționat că fluviul joacă un rol esențial în agricultură, energie hidroelectrică, pescuit și menținerea unui ecosistem bogat în biodiversitate, fiind o componentă cheie a securității umane și regionale. Stabilitatea socio-economică și prevenirea crizelor de apă, care ar putea afecta sănătatea publică și economia, depind de gestionarea durabilă a acestei resurse.

Securitatea apei, a explicat dr. Iordanca-Rodica Iordanov, implică o abordare integrată, evaluată din perspective biofizice, economice și instituționale. Din punct de vedere biofizic, se urmărește echilibrul între cererea și oferta de resurse, în timp ce aspectul economic analizează fezabilitatea investițiilor în infrastructură și management. Pe plan instituțional, gestionarea eficientă necesită acorduri transfrontaliere și capacitate internă pentru monitorizarea și protecția resurselor. Infrastructura, incluzând protecția împotriva inundațiilor, irigațiile eficiente, drenajul și rezervoarele non-hidroenergetice, este esențială pentru optimizarea utilizării apei și îmbunătățirea calității acesteia.

Dr. Iordanca-Rodica Iordanov a subliniat și recunoașterea dreptului la un mediu sănătos, constatat de Adunarea Generală a ONU în 2022 și susținut de Constituția Republicii Moldova și Legea protecției mediului din 1993. Acest drept include accesul la apă potabilă și sanitație, beneficierea de resurse naturale, accesul la informații de mediu, participarea publicului la deciziile de mediu și accesul la justiție pentru prejudicii ecologice. Gestionarea apei, a precizat dr. Iordanov, este un domeniu complex, care necesită implicarea multiplelor părți interesate și coordonarea între instituții la nivel național, regional și local. Ministerul Mediului din Moldova are responsabilități cheie în evaluarea, autorizarea, monitorizarea și diseminarea informațiilor despre starea resurselor de apă, inclusiv în context transfrontalier.

Pe plan național, Republica Moldova a adoptat o abordare integrată, în linie cu Directiva-cadru privind apa Uniunii Europene, prin crearea a două districte de bazine hidrografice – Nistru și Dunăre-Prut-Marea Neagră – și elaborarea planurilor de management aferente. Totuși, implementarea acestor planuri este limitată din cauza lipsei unui buget operațional și a unui statut legal clar. Reforma Agenției Naționale Apele Moldovei ar putea accelera progresul în gestionarea bazinelor hidrografice. La nivel internațional, Moldova colaborează prin acorduri bilaterale, precum cel semnat cu România în 2010 pentru râul Prut și acordul cu Ucraina din 2012 pentru Nistru, ratificat în 2015. O comisie bilaterală moldo-ucraineană negociază gestionarea complexului hidroenergetic al Nistrului, iar un plan strategic comun pentru bazinul hidrografic a fost semnat în 2021. Totuși, lipsa unui organism interministerial permanent, precum un Consiliu Național al Apelor, și coordonarea ad-hoc a activităților donatorilor rămân provocări majore. Dr. Iordanca-Rodica Iordanov a concluzionat că securitatea ecologică a fluviului Nistru necesită o abordare integrată, bazată pe cooperare transfrontalieră, politici coerente și investiții în infrastructură, pentru a proteja această resursă vitală în contextul provocărilor geopolitice și climatice actuale.

În cadrul prezentării „Turismul conectat la râul Nistru”, dr. Viorel Miron de la Asociaţia de Dezvoltare a Turismului în Moldova a adus în prim-plan potențialul turistic al Nistrului, subliniind valoarea sa culturală, istorică și naturală, dar și provocările care limitează dezvoltarea acestei industrii. Nistrul ascunde un bogat patrimoniu de atracții, de la mănăstiri rupestre și cetăți medievale, precum Cetatea Soroca sau Cetatea Tighina – cu potențial de a atrage un milion de vizitatori anual datorită importanței și localizării sale –, până la rezervații naturale și peisaje unice. În segmentul mijlociu al Nistrului, 58 de arii naturale protejate, dintre care două de importanță internațională și mai multe situri Emerald, se află în contact direct cu apa fluviului, oferind un cadru ideal pentru turismul ecologic și de agrement.

Pe malurile Nistrului, între localitățile Naslavcea și Palanca, există 93 de plaje, patru dintre ele fiind considerate de importanță națională, care atrag anual circa 345.000 de persoane în spații de cazare, inclusiv locuințe secundare și vile. Turismul naval, deși fragmentat de barajul de la Dubăsari, este susținut de o navă de agrement care operează între Dubăsari și Camenca, alături de câteva vase în porturile din Vadul lui Vodă și Tiraspol. În plus, peste 300 de ambarcațiuni ușoare sunt disponibile pentru închiriere, iar un „arhipelag nistrean” cu aproape 100 de insule, unele vulnerabile din cauza fluctuațiilor nivelului apei cauzate de complexul hidroenergetic de la Novodnestrovsk, reprezintă o atracție unică. Insula Goian, singura locuită, cu o istorie aparte, adaugă o notă de unicitate zonei.

Cu toate acestea, turismul de pe Nistru se confruntă cu provocări majore. Fluctuațiile intrazilnice ale nivelului apei, care pot varia cu peste un metru, inundă plajele și afectează siguranța, în special pentru copii, limitând utilizarea lor. Temperatura scăzută a apei deversate de la Novodnestrovsk scoate din circuit turistic peste 300 km din cursul fluviului, iar acumularea de mâl și plante macerate, care eliberează toxine, degradează estetica și funcționalitatea plajelor și insulelor. Aceste probleme au un impact economic sever: din 39 de unități hoteliere, doar cinci mai funcționează; doar 11 tabere pentru copii din peste 30 sunt active; din 45 de campinguri, doar unul este funcțional; iar din șapte sanatorii, doar două mai operează. Industria turistică, fragmentată și subminată, a pierdut din dinamism, cu doar 12 din 100 de unități recreative rămase active.

În ciuda acestor obstacole, dr. Viorel Miron a evidențiat inițiative promițătoare, precum „Riviera Nistrului”, o organizație de management al destinației turistice care unește agenți economici din 11 localități. Aceasta promovează trasee variate, de la plimbări cu barca și degustări de vinuri la Crama Kvint sau Buchetul Moldovei, până la explorarea minelor de piatră de peste 342 km, a bisericii pe apă sau a rezervației Iagorlâc. Lacul Dubăsari, cea mai mare întindere de apă de pe Nistru, alături de podgoriile extinse și siturile istorice, precum fostul oraș Oriov, dispărut astăzi, sporesc atractivitatea zonei. Comparativ cu alte destinații, precum Orheiul Vechi sau Cricova, segmentul Dubăsari se dovedește competitiv, având peste 1.000 de locuri de cazare și sute de angajați.

Dr. Viorel Miron a pledat pentru monitorizarea continuă a locațiilor turistice, amenajarea corespunzătoare a acestora și compensarea prejudiciilor cauzate de complexul hidroenergetic. Festivalul „Riviera Nistru”, organizat recent la Molovata Nouă, a marcat deschiderea sezonului turistic, celebrând potențialul fluviului. „Nistrul nu este doar o resursă ecologică, ci și o oportunitate extraordinară pentru turism, care poate aduce beneficii economice și culturale, mai ales pentru generațiile tinere. Trebuie să-l redescoperim și să-l protejăm”, a declarat dr. Viorel Miron, îndemnând la o valorificare mai dinamică a acestui tezaur.

După prezentarea rapoartelor, a urmat o sesiune de dezbateri, moderată de dr. hab. Rodica Ciobanu și dr. hab. Liliana Condraticova. Discuțiile au subliniat necesitatea unei abordări integrate pentru protejarea Nistrului, combinând cercetarea științifică, cooperarea internațională și implicarea comunității.

Printre propunerile înaintate pentru a fi incluse în rezoluția evenimentului s-a reiterat:

• restabilirea activității Comisiei moldo-ucrainene privind valorificarea durabilă a fluviului Nistru la nivel de stat și nu doar la nivelul Ministerului Mediului, fiind o problemă vitală privind securitatea țării în aspect economic, social, dreptului omului și asigurarea securității ecologice a mediului de trai;
• necesitatea – în baza Platformei științifice de comunicare „Securitatea ecologică în contextul modificărilor accelerate de mediu” și a Comisiei de specialitate „Schimbări climatice” de la AȘM – actualizării dezbaterilor intersectoriale cu privire la securitatea ecologică și identificarea soluțiilor la probleme stringente ale Republicii Moldova în domeniul protecției mediului, tratate prin prisma directivelor europene și ajustării la standardele europene;
• punerea în atenția societății și a autorităților a rezultatelor cercetărilor realizate în domeniile de competență ale secțiilor de științe ale AȘM cu privire la soluțiile înaintate pentru asigurarea securității ecologice;
• consolidarea eforturilor autorităților publice locale și centrale, a universităților, a mediului academic, a organizațiilor societății civile cu privire la rolul cercetării științifice în soluționarea pertinentă a problemelor identificate în domeniul asigurării dreptului la un mediu neprimejdios, înclusiv prin restabilirea mai multor specialități, comasate neargumentat în ultimii ani în domeniul cercetării biologice, ecologice, a mediului de trai;
• creșterea acțiunilor colaborative în sensibilizarea societății cu privire la măsurile de protecție a mediului și a măsurilor de responsabilizare a mediului de afaceri.

Evenimentul, transmis live stream de Institutul pentru Dezvoltarea Societății Informaționale, a reafirmat importanța fluviului Nistru ca resursă vitală pentru mediu, economie și turism, îndemnând la acțiuni concrete pentru conservarea sa.

Cristina BUMBU