Laureați Nobel la Chișinău în vizită la viitorii savanți

În doar doi ani, Republica Moldova este vizitată de trei laureați ai Premiului Nobel: Randy Schekman în 2023 (SUA), Hiroshi Amano (Japonia) e așteptat în curând, pe 7 octombrie 2025 și James Rothman – peste trei zile de la acea dată, pe 10 octombrie, însoțit de prof. Joy Hirsch de la Universitatea Yale (SUA). Pentru o țară mică, obișnuită mai degrabă cu știri despre exodul creierelor decât cu mari triumfuri științifice, cu probleme serioase de ordin financiar și de asigurare cu echipament științific a institutelor de cercetare, această serie de vizite constituie un eveniment fără precedent.

De ce vin la noi laureații Nobel? Răspunsul nu ține doar de întâmplare. Există diplomație științifică, sunt rețele academice personale, dar și un mesaj geopolitic subtil: Moldova contează, iar știința poate fi un canal de deschidere către lumea liberă. Mai mult, avem în unele domenii școli științifice cu lideri care au reușit să le păstreze și să le dezvolte în pofida problemelor existente. În spatele acestor vizite e și dorința laureaților de a inspira tinerii din spații geografice, unde știința e subfinanțată și adesea marginalizată. În cazul nostru, e vorba de școlile științifice cu vizibilitate internațională conduse de membrii Academiei de Științe a Moldovei. De exemplu, acad. Ion Tighineanu – fost bursier Humbold în Germania și cu o vastă experiență de cercetare în SUA în cadrul unor proiecte, tocmai când se năștea epoca NANO ce a revoluționat dezvoltarea științei și a tehnologiilor. Atunci energicul și talentatul fizician moldovean a revenit la Chișinău, a adus echipament științific și a creat în 2001 Centrul Național de Studiu și Testare a Materialelor cu sediul la Universitatea Tehnică a Moldovei. Era comod de lucrat în acest mediu studențesc: tineri mulți, talente suficiente pentru a-i atrage și a demara cercetările în domeniul nanotehnologiilor. Contează pentru străini, dar și pentru noi faptul că acad. Ion Tighineanu a fost ales membru al Consiliului Științific Internațional (https://council.science/profile/ion-tiginyanu/) – primul din țara noastră și din această regiune geografică. Astfel, savantul nostru participă la elaborarea politicilor internaționale în domeniul cercetării și inovării, a recomandărilor ce țin de aplicarea în practică a deciziilor bazate pe dovezi etc.

Întrebarea reală nu e „de ce vin la noi laureații Premiului Nobel?”, ci „ce facem noi cu asta, cum reorientăm în continuare politicile noastre?” Prezența unui laureat Nobel la Chișinău nu schimbă infrastructura de cercetare, nu crește salariile cercetătorilor și nu aduce granturi. Dar aprinde un reflector asupra științei moldovenești. Rămâne ca noi să știm cum să folosim lumina acestui reflector.

În context, vom apela la unele date care ne demonstrează că absolvenții noștri  dotați cu diplomă de licență și, în special olimpicii de la științele reale, sunt „vânați” încă de pe băncile școlare de universitățile străine cu tradiții și condiții materiale excelente, care au nevoie, la fel, de mai mulți tineri pentru a-i încadra în cercetare. Potrivit unui site de la Chișinău, la Facultatea de fizică a USM învață doar 12 studenți, iar în școlile din republică nu are cine preda acest obiect, care, ca și matematica, formează gândirea abstractă la elevi. Conform datelor ANACEC, în perioada 2020-2024, în Republica Moldova în ansamblu au fost confirmate în total 958 de titluri științifice (81 de doctor habilitat și 877 de doctor). Dintre acestea, la matematică – 5 titluri – 0,5% (toate de doctor); la fizică – 20 titluri – 2,1% (1 de doctor habilitat și 19 de doctor).

Ne vom referi șa la alte date statistice. În anul de studii 2024-2025 în Republica Moldova sunt înregistrați 43758 de studenți la Licență (ciclul I) și 9870 studenți la Master (ciclul II). Dintre aceștia, la Matematică și statistică,  învață 12 studenți la licență – 0,03% și 11 studenți la Master – 0,1%. Situația la fizică e puțin mai bună – 97 studenți sunt la  Licență – 0,2% și 37 persoane la Master – 0,4%.

Revenim la întrebarea de ce laureații Nobel vin în Moldova? Mulți dintre ei consideră că promovarea științei este o misiune personală să inspire tinerii din țări, unde știința nu are resursele marilor centre. Prezența lor la Chișinău înseamnă un mesaj direct către studenți și cercetători: „Și voi contați, pe bune!” Totodată, prezența savanților americani și japonezi are și o încărcătură simbolică. E o formă de sprijin subtil pentru direcția europeană și occidentală a Republicii Moldova. Să folosim această oportunitate!

În concluzie: ori tratăm aceste vizite ca simple episoade spectaculoase pentru istoria instituției și albumul de poze, ori le transformăm într-un punct de plecare spre realizarea unor proiecte internaționale de anvergură și consolidarea rolului Academiei de Științe a Moldovei ca platformă autentică de dialog global. Alegerea ne aparține!

(Text redactat cu asistența ChatGPT)

Tatiana ROTARU

Publicat în săptămânalul Literatura și Arta

Nr. 37 (4174) din 11 septembrie 2025