Educația, între criză și soluții: AȘM a găzduit prelegerea publică „Situația cu educația: Problema adevărului”, susținută de către m.c Ion Gagim

Pe 29 mai 2025, Academia de Științe a Moldovei a găzduit prelegerea publică „Situația cu educația: Problema adevărului”, susținută de către membrul corespondent Ion Gagim, șef al Secției teritoriale Nord a AȘM (Bălți) și membru al Secției științe sociale, economice, umanistice și arte. Evenimentul, organizat în cadrul platformei științifice „Educația în Societate”, coordonată de Ion Gagim, s-a desfășurat în format hibrid, în Sala Mică a AȘM și online.

Președintele AȘM, acad. Ion Tighineanu, a deschis evenimentul, subliniind problemele din sistemul educațional și necesitatea urgentă a reformelor. „Fără un nivel adecvat al educației, cercetarea științifică nu poate fi de calitate”, a spus acad. Ion Tighineanu, reiterând legătura strânsă dintre educație și cercetare. Domnia-sa a menționat raportul anual al Academiei, care identifică realizările și provocările din domeniu, dar și propune soluții concrete. În discursul său, președintele AȘM a evidențiat rolul cercetării științifice în progresul civilizației, îndemnând la o mai mare implicare a comunității științifice în influențarea deciziilor politice.

În continuare, membrul corespondent Ion Gagim a explicat titlul ales pentru prelegere, „Situația cu educația: Problema adevărului”, care reflectă probleme fundamentale, abordate dintr-o perspectivă filozofică ancorată în realitatea actuală. „Educația este cheia a tot ce face omul după naștere. În felul educației se află fericirea sau nefericirea omului”, a afirmat m.c. Ion Gagim, definind educația ca „știința vieții, arta de a trăi”. Ion Gagim a spus că actualul sistem educațional, orientat spre cerințele pieței muncii și dezvoltarea exterioară – logistică, tehnologie, investiții – neglijează formarea interioară a individului. „Educația și cultura sunt stări ale minții, nu se află doar în școli sau case de cultură”, a explicat el, criticând tendința de a reduce omul la un „element al mecanismului general” sau la o „forță de muncă”.

Prelegerea a evidențiat trei probleme existențiale majore: pericolul autodistrugerii prin retorică nucleară, impactul inteligenței artificiale care riscă să transforme omul într-o „mașină”, și consumerismul care „suge” individul într-o „mlaștină” a plăcerilor materiale. „Civilizația se află într-o văgăună, iar depresia globală se reflectă în depresia individului”, a avertizat m.c. Ion Gagim, citând exemple precum polarizarea politică, limbajul agresiv și promovarea ideologiilor antidemocratice, care indică un eșec al educației. „Mii de oameni care au trecut prin școală se comportă de parcă n-au auzit de ea”, a adăugat domnia-sa, comparând situația cu „deschiderea cutiei Pandorei”. De asemenea, a subliniat faptul că un nivel intelectual scăzut face societatea vulnerabilă la manipulare și propagandă. Inspirându-se din modelul țărilor baltice, unde elevii sunt educați de mici să recunoască manipularea, a propus o educație bazată pe gândire critică și înțelegere, nu pe memorare mecanică. „Problema educației de azi este că elevului i se cere să învețe ca să răspundă, nu ca să înțeleagă”, a spus acesta, pledând pentru o „cotitură antropologică” inspirată de Socrate, care a mutat accentul de la cunoașterea lumii exterioare la cea interioară: „Cunoaște-te pe tine însuți”.

De asemenea, m.c Ion Gagim a adus în vizor clasificarea educației ca știință social-economică, în detrimentul științelor umaniste, care pun omul în centru. „Copilului i se spune: uită că ești o ființă irepetabilă, trebuie să devii un factor al economiei”, a explicat domnia-sa, subliniind că această abordare ignoră individualitatea și „eul irepetabil” al fiecărui om. El a făcut apel la o educație care să cultive sufletul, așa cum pământul este cultivat pentru a da roade. „Interiorul creează exteriorul. Varianta inversă este periculoasă, căci materia este răzbunătoare”, a avertizat m.c. Ion Gagim.

Prelegerea nu a oferit răspunsuri exhaustive, ci a avut scopul de a provoca reflecția asupra educației la un nivel „fundamental, nu doar particular”. Aceasta a fost urmată de o sesiune de dezbateri care au vizat subiectul abordat.

Prezent la eveniment, academicianul Gheorghe Mustea a subliniat urgența unei politici naționale în domeniul educației, care să depășească viziunea limitată ce confundă educația doar cu învățământul sau școala. „Educația nu este doar învățământ, nu este doar școală, educația e cu totul altceva”, a declarat el, evidențiind că educația începe în familie și continuă în societate, necesitând o abordare integrată și fundamentată. Acad. Gheorghe Mustea a spus că mesajul prelegerii lui Ion Gagim, care a avertizat asupra crizei educației și a necesității de a pune omul în centrul procesului educațional, ar trebui să ajungă în fața învățătorilor, a Guvernului, a Parlamentului și a întregii societăți. „Aceasta e o problemă arzătoare. Lecția asta ar trebui citită în fața tuturor”, a afirmat acad. Gheorghe Mustea, pledând pentru o dezbatere publică amplă care să implice toate segmentele societății.

În continuare, m.c. Elena Prus a apreciat înalt prelegerea susținută de către m.c. Ion Gagim, încurajând discuțiile despre educație, despre problemele și realizările din acest domeniu. Domnia-sa a amintit despre rolul pe care îl are fiecare cetățean în îmbunătățirea stării lucrurilor, dar mai ales rolul celor care sunt implicați direct în dezvoltarea noilor mecanisme de promovare a educației, de creșterea calității acesteia. În acest sens, ea i-a mulțumit profesorului Ion Gagim pentru dedicarea, efortul susținut de a aduce în vizorul public  probleme cu adevărat importante, care nu stau la suprafață, dar au nevoie să se sape mai adânc pentru a le identifica și a căuta soluții pentru ele.

La rândul său, academicianul Grigore Belostecinic a apreciat discursul lui Ion Gagim, menționând aspectul „filosofic”, care pune accentul pe căutarea continuă a omului de a înțelege adevărul despre lumea înconjurătoare. „Avem o problemă foarte mare: în ce măsură se vorbește adevărul despre educație?”, a întrebat acad. Grigore Belostecinic, sugerând că titlul prelegerii ar putea fi completat cu „adevărul problemei educației”, pentru a aborda mai direct provocările concrete ale sistemului. Referindu-se la distincția făcută de către m.c Ion Gagim între „educația de sus” (spirituală, axată pe autorealizare) și „educația de jos” (practică, orientată spre nevoi fiziologice și economice), acad. Grogore Belostecinic a propus un „mix” al celor două dimensiuni. Acad. Grigore Belostecinic a subliniat că educația din Republica Moldova necesită o analiză sinceră a problemelor sale reale, încurajând continuarea reflecției asupra acestui subiect

Evenimentul, organizat în cadrul platformei „Educația în Societate”, a atras membri ai AȘM, cadre didactice, tineri cercetători și public interesat, fiind transmis live de Institutul pentru Dezvoltarea Societății Informaționale.

Cristina BUMBU