- Vizualizări: 21
Pe 18 septembrie 2025, academicienii Ioan-Aurel POP, președintele Academiei Române, și Ion TIGHINEANU, președintele Academiei de Științe a Moldovei, au participat la emisiunea „Obiectiv Comun” de la TVR Moldova, unde au discutat despre consolidarea spațiului științific românesc în context european. Discuția a avut ca punct de plecare evenimentul „Ștefan cel Mare în Europa”, organizat la Academia de Științe a Moldovei, care a cuprins o prelegere publică, lansarea cărții „Ștefan cel Mare în Europa. Românii și creștinătatea după căderea Bizanțului”, semnată de Ioan-Aurel POP și Alexandru SIMON, precum și expoziții de carte și fotografie.
În cadrul emisiunii, invitații au subliniat importanța creării unui spațiu științific și cultural comun între România și Republica Moldova, evidențiind rolul științei în procesul de aderare la Uniunea Europeană. În acest sens, acad. Ioan-Aurel POP a ținut să menționeze că imaginea lui Ștefan cel Mare este una simbolică în contextul european, este cel care „a stat de vorbă cu capetele încoronate ale Europei de la egal la egal” și se face o mare greșeală atunci când acest mare domnitor este asociat strict cu ideea de moldovenism.
„Ștefan cel Mare nu a promovat niciodată ideea de moldovenism. Da, țara peste care a domnit se numea Țara Moldovei, dar el s-a purtat ca un român, și în Transilvania, și în Țara Românească. Cronicile Țării Românești îl socotesc timp de 17 ani „Domn al Țării Românești”. În Transilvania este numit „Duce al Transilvaniei”. Pe Ștefan cel Mare, până la urmă, Europa l-a înțeles. El e numit așa cum a și meritat „Rege al Daciei”. Adică, Dacia pe care avea să o învie direct, cu arma în mână, Mihai Viteazu peste 100 și ceva de ani. De aceea eu l-am numit un precursor al Daciei pe Ștefan cel Mare. Ștefan cel Mare e deasupra ideii de moldovenism îngust. Ștefan cel Mare a fost valah, adică român și european în același timp. A stat de vorbă cu capetele încoronate ale Europei de la egal la egal. (...)Adică el discuta la nivelul unei Europe atunci. Și prin urmare n-are nicio legătură cu îngustimea unor părți din pământul românesc. El e deasupra acestora”, a spus acad. Ioan-Aurel POP.
În continuare, președintele Academiei de Științe a Moldovei, acad. Ion TIGHINEANU a remarcat interesul sporit față de prelegerea susținută de acad. Ioan-Aurel POP și față de lansarea cărții „Ștefan cel Mare în Europa. Românii și creștinătatea după căderea Bizanțului” – semnată de Ioan-Aurel POP și Alexandru SIMON, menționând că acest interes este justificat pe deplin.
„A fost o zi de sărbătoare și prelegerea s-a încununat de succes și domnul academician a prezentat date care nu erau cunoscute publicului larg. Au fost întrebări, au fost răspunsuri”, a spus acad. Ion TIGHINEANU, continuând prin a da citire unui text transmis de către academicianul Mihai Cimpoi, care nu a putut fi prezent la evenimentul din Sala Azurie a AȘM.
„Dumnealui, cu regret, este acum în spital, dar a trimis aceste rânduri: în cunoscutul calendar UNESCO nu este inclus nimeni din domnitorii de state, din șefi de țară. Există o singură excepție măgulitoare pentru noi, românii. Ștefan cel Mare, el este introdus în calendar pentru faptul că în timpul domniei sale a susținut cultura, a construit școli, mănăstiri, biserici pe care le-a văzut și ca pe centre ale cărții. Cât de frumos!”, a concluzionat acad. Ion TIGHINEANU, amintind de importanța de a readuce în atenția publicului informații veridice despre marile personalități ale neamului.
Ce doi academicieni, Ioan-Aurel POP și Ion TIGHINEANU, au vorbit și despre planurile privind continuarea colaborării dintre Academia Română și Academia de Științe a Moldovei, trecând în revistă evenimentele comune ce vor urma până la sfârșitul anului 2025.
„Noi avem multe personalități care ne-au făcut cunoscuți în lume și în context vreau să vă atrag atenția la faptul că anul 2025 este declarat drept anul Mihai Eminescu, inițiativa venind de la două academii surori - Academia Română și Academia de Știință a Moldovei” a mai adăugat acad. Ion TIGHINEANU.
Emisiunea integrală poate fi urmărită aici.
Cristina BUMBU
