Academicianul Bogdan C. Simionescu, vicepreședinte al Academiei Române: „Să facem cât mai multe lucruri împreună”

19.01.2022
Vizitatori unici: 955

Acad. Bogdan Simionescu:„ Aș dori să spun că o parte din  probleme se pot rezolva mai bine împreună, decât separat. Și acesta este primul dintre mesajele pe care vreau

să le lansez astăzi. Să facem cât mai multe lucruri împreună”.

 

 

Anul științific 2022 a început în forță la Academia de Științe a Moldovei. Anul a fost deschis printr-o lecție publică de înaltă ținută academică „Academia Română și Academia de Științe a Moldovei – provocări și posibile soluții”, susținută, la 18 ianuarie 2022, de academicianul Bogdan C. Simionescu, vicepreședinte al Academiei Române, membru de Onoare al Academiei de Științe a Moldovei.

 

La eveniment au fost invitați să participe atât fizic, cât și online, membri ai AȘM, directori ai institutelor de cercetare, cercetători științifici din institute de cercetare și universități, reprezentanți ai ministerelor și agențiilor implicate în managementul științei. De asemenea, evenimentul a fost onorat de participarea online a ministrului Educației și Cercetării, dr. Anatolie Topală și consilierului prezidențial pentru educație și cercetare, dna Valentina Chicu. Din cauza restricțiilor epidemiologice în vigoare, evenimentul s-a desfășurat online pe platforma ZOOM.

 

Înainte de prezentarea subiectului anunțat, președintele AȘM, academicianul Ion Tighineanu, a salutat asistența la acest prim-eveniment științific, după care a făcut o succintă prezentare a academicianului Bogdan Simionescu, deși personalitatea savantului român este bine cunoscută atât mediului academic, comunităților științifice de pe ambele maluri ale Prutului, cât și pe plan internațional.

 

Academicianul Bogdan C. Simionescu este o personalitate științifică de mare profunzime, un dedicat profesiei şi un entuziast, dotat cu o putere de muncă ieşită din comun. Fiind mai mulți ani la timona Institutului de Chimie Macromoleculară „Petru Poni” din iași, a transformat instituția într-un reper al cercetării științifice, un model de bune practici pentru toți cei care slujesc cu devotament știința. De subliniat că, având capacitatea de a construi echipe performante, acad. Bogdan Simionescu are și determinarea de a promova, prin valoare, România în lume. Activitatea ştiinţifică a acad. Bogdan C. Simionescu se concretizează în peste 350 de lucrări, dintre care peste 300 publicate în reviste cotate ISI, cărţi şi capitole în cărţi, peste 200 de conferinţe invitate susţinute în Europa, SUA, Canada și Japonia. Savantul a câştigat şi coordonat peste 20 de proiecte/granturi europene sau internaţionale şi peste 30 de proiecte naţionale. Domnia sa este membru al comitetelor editoriale ale unor reviste românești şi din afara ţării şi a organizat numeroase reuniuni ştiinţifice naţionale şi internaţionale (peste cincizeci), inclusiv toate ediţiile Seminarului Franco-Român de Polimeri şi toate ediţiile Simpozionului Internaţional „Cristofor I. Simionescu” – Frontiere în Ştiinţa Macromoleculară şi Supramoleculară.

 

Un mesaj de salut online a adresat și ministrul Educației Culturii și Cercetării, dr. Anatolie Topală. Având în vedere că participă la un prim-eveniment științific în acest an, oficialul le-a dorit participanților un an bun, cu multă sănătate, noi succese și noi realizări într-un domeniu important în care activează. Ministrul a salutat organizarea evenimentului la Academia de Științe a Moldovei, apreciind mult deschiderea Domnului academician Bogdan Simionescu de a oferi această lecție publică, cu atât mai mult într-un context în care Ministerul Educației și Cercetării își propune revizuirea cadrului normativ privind domeniul de cercetare și inovare din republică. „Ne dorim o îmbunătățire a acestui cadru și pentru a identifica împreună cu AȘM și cu comunitatea științifică din țară a acelor soluții care ar eficientiza sistemul de cercetare și inovare din RM”, a subliniat ministrul Topală. Totodată, demnitarul a salut și colaborarea celor două academii și celor două guverne, exprimând doleanța ca în acest an să fie valorificată și mai mult colaborarea între Academia Română și cea a Republicii Moldova, respectiv și între guvernele ambelor țări. „Chiar în luna februarie vom avea o ședință comună a celor două guverne, unde va fi semnat și un memorandum care ține de domeniul cercetării. Ne dorim să avem o colaborare frumoasă în acest an cu scopul de a dezvolta domeniul cercetării și inovării”, a punctat ministrul.

 

Academicianul Bogdan Simionescu a mulțumit pentru invitația de a susține o lecție publică la Chișinău, lucru ce îl onorează deopotrivă. Vicepreședintele Academiei Române a remarcat că subiectul pe care îl propune în prezentarea sa este de interes comun, în ciuda faptului că este vorba de două academii sau poate din acest motiv, multe din subiecte sunt comune. „Mai mult, aș dori să spun că o parte din aceste probleme se pot rezolva mai bine împreună, decât separat. Și acesta este primul dintre mesajele pe care vreau să le lansez astăzi. Să facem cât mai multe lucruri împreună”, a sugerat vicepreședintele Academiei Române.

 

Prezentarea academicianului Bogdan Simionescu a fost dezvoltată pe trei direcții principale, care au inclus o amplă analiză a situației științei atât din România, cât și din Republica Moldova, a subliniat rolul și locul academiilor, funcțiile, misiunile, metodele de finanțare, managementul, fără a omite, bineînțeles, eventuale soluții și istoriile de succes înregistrate.  

 

Acad. Simionescu a ținut să sublinieze, în primul rând, rolul şi importanta celor două Academii ca foruri supreme ale științei şi culturii în cele două ţări, ca principale instituții naționale de cercetare fundamentală în afirmarea României şi Republicii Moldova pe plan internațional, subliniind în mod special funcția de consacrare (pentru știință și cultură). Savantul a menționat faptul că  „Academia Romană deține și coordonează cel mai complex și complet sistem de cercetare, fundamental și experimental, din România actuală, a cărui rețea acoperă cea mai bogată problematică a majorității domeniilor de interes ale societății contemporane. AR este singura structură în care se pot proiecta și elabora lucrări colective de largă cuprindere și interdisciplinară, care poate organiza colaboratori cu perspectivă teoretică”. Evidențiind rolul AȘM, savantul a punctat că: „Misiunea Academiei de Științe este de a contribui la dezvoltarea durabilă a Republicii Moldova, prin cercetare fundamentală și aplicativă în domeniile științei și culturii, la stimularea creației științifice de mare valoare, la promovarea acesteia și a imaginii științei naționale pe plan mondial. Funcția de consacrare (pentru știință și cultură)”, a amintit academicianul, făcând trimitere la un citat relevant al contextului: „Un popor nu se caracterizează atât prin oamenii mari pe care îi are, ci mai ales prin felul în care îi recunoaște și îi stimează pe aceștia. (Friedrich Nietzsche).

 

Cea de a doua direcție, pe care s-a axat omul de știință în expunerea sa a vizat identificarea şi discutarea provocărilor cărora trebuie să le facă faţă cele două instituţii – subfinanţarea cronică, lipsa de predictibilitate care se manifestă, de ani de zile, în politicile de dezvoltare promovate de cele două ţări, lipsa unei mase critice de cercetători care să-şi desfăşoare activitatea sub cupola acestora, îmbătrânirea personalului de cercetare ş.a. Vorbind de provocări, acad. Bogdan Simionescu a menționat ciclul de dezbateri publice la subiecte actuale, cum ar fi schimbările climatice în istoria pământului, impactul încălzirii globale asupra mediului și societăți: De ce uităm? Ce s-a făcut cu clădirile degradate? (44 de ani de la cutremurul din 1977), precum și agricultura românească în contextul globalizării, dar și altele.

 

Direcția a treia a prezentării dlui academician Simionescu s-a rezumat la eventuale soluții, mai exact la propunerea unor potenţiale soluţii apte să răspundă, măcar în parte, provocărilor. „Este important de subliniat faptul că o parte din soluţii pot opera prin declanşarea şi dezvoltarea unor acţiuni comune, care să antreneze atât Academia Română, cât şi Academia de Ştiinţe a Moldovei”, a relevat acad. Bogdan Simionescu, accentuând necesitatea îmbunătățirii legislației, evaluarea corectă și serioasă a cercetării, managementul coerent pe termen mediu și lung, implementarea sistemului „Educație prin cercetare”, diminuarea brain-drain-ului, susținerea „insulelor de excelență”.

 

În contextul propunerilor de colaborări, academicianul a remarcat că în primul rând, ar trebui reluate Proiectele de cercetare bilaterală România – Republica Moldova pe modelul celor care au existat, dar care nu au mai fost finanțate din anul 2016 (finanțare anterioară – Ministerul Educației și Cercetării din România și AȘM). „Proiectele susțineau colaborarea în domeniile umaniste și științele naturii. În mod excepțional, MCID din România ar trebui să lanseze urgent o competiție finanțată integral sau măcar în proporție de 90% de partea română, pentru a acoperi și finanțarea echipelor din RM. Săptămânile de schimb interacademic care au reprezentat timp de mulți ani un sprijin important pentru schimburile culturale și științifice – ar trebui reluate urgent. Ar trebui lansată o cerere de actualizare a propunerii de schimburi interacademice cu un volum majorat de săptămâni”, punctat vicepreședintele AR.

 

Totodată, savantul a subliniat că, în mod excepțional, Academia Română ar trebui să acopere atât cheltuielile ocazionale de primire a cercetătorilor basarabeni, cât și pe cele ocazionale de primire a cercetătorilor români, iar cele două Academii, ca și cele două Ministere ale Educației ar trebui să acorde burse de doctorat în cotutelă, cu desfășurarea activităților specifice în ambele țări și cu recunoașterea automată a diplomelor în ambele țări. Academicianul a propus, de asemenea, creșterea numărului de burse postdoctorale, dar și creșterea numărului de proiecte cu finanțare europeană.

 

Acad. Simionescu și-a încheiat lecția publică cu expunerea istoriilor de succes, prezentând două din cele mai relevante: Reuniunea Teatrelor Naționale din România și RM finanțată de Ministerul Culturii din România, Ministerul Culturii din RM și Institutul Cultural Român – o inițiativă de succes și un exemplu de implicare guvernamentală bilaterală; Enhancement of Capriana Monastry for The Promotion of the Unique Ecclesiastic heritage be Cross-border Cooperation and Digitization EnCaMo (finanțat de European Neighborhood Instrument).

 

Pe marginea prezentării academicianului s-au expus consilierul prezidențial, dna Valentina Chicu, care s-a referit la propunerea ce invocă învățarea prin cercetare, menționând că aceasta trebuie dezvoltată ca o competență a cadrelor didactice. În mod special a apreciat propunerile academicianului Simionescu privind cercetarea bilaterală, argumentând că „atunci când sunt realizate în echipe de cercetători din mai multe țări, se produce nu doar cercetarea, se produce schimbul de experiență, perspective și viziuni, învățarea cercetătorilor de a cerceta”.

Membrul corespondent Alexandru Stratan, președinte al Consiliului directorilor institutelor științifice i-a mulțumit academicianului Bogdan Simionescu pentru prelegerea extraordinar de sensibilă și care a demonstrat încă o dată rolul Academiei de Științe și institutelor de cercetare. Totodată, m.c Stratan s-a arătat interesat și de mecanismul prin care Academia Română aprobă proiecte de cercetare pentru finanțare, convorbiri, negocieri cu Guvernul sau se fac anumite adresări organizațiilor publice.

Un cuvânt de mulțumire „pentru o lecție de învățătură” a venit și din partea acad. Mihai Cimpoi, membru al Consiliului consultativ pe lângă președintele AȘM. Accentele pe care le-ați pus sunt absolut cele necesare, cele imperative, vitale de situația dramatică, fiindcă este de domeniul absurdului sau chiar de domeniul absurdului absurdului ca Academia noastră să fie privată de institutele de cercetare. Să fim recunoscuți în străinătate și să nu fim recunoscuți la noi acasă. Este de domeniul absurdului ca să nu avem proiecte comune cu România, Academia Română, ci să avem proiecte comune cu Belarus. Avem două proiecte comune pe care aș dori să le treceți acolo la poziția a treia, fiindcă ați menționat doar două proiecte de succes și care le-am realizat în pofida faptului că nu am avut proiecte comune oficiale. Este vorba de  „Dicționarul general al literaturii române”, la care am colaborat noi, aici, pentru 550 de articole despre personalitățile culturii și literaturii române din Basarabia. A fost tratamentul deosebit de generos al domnului Eugen Simion, eu am fost coordonator. A doua dovadă este apariția cu ajutorul Dumneavoastră, a Academiei Române susținerea editării istoriei academiei noastre, pregătită de jurnalista Eugenia Tofan. În anul 2022 urmează să mai participăm în aceste proiecte comune și dă Doamne, cum a zis Kogălniceanu, să fim nu numai ascultați, dar și auziți”, a menționat acad. Mihai Cimpoi.

Cu unele sugestii de propuneri de colaborare, dezvoltarea unor acţiuni comune au venit și acad. Gheorghe Duca și dl Valeriu Matei, directorul ICR, Chișinău.

Și președintele AȘM, acad. Ion Tighineanu, i-a adresat mulțumiri academicianului Bogdan Simionescu pentru o lecție publică de mare angajament, în care a abordat cele mai sensibile probleme cu care se confruntă de ani buni Academiile, dar în care a venit și cu soluții și propuneri pertinente în scopul, așa cum a menționat mai devreme acad. Mihai Cimpoi, de a fi nu doar ascultați, dar și auziți. În semn de prețuire pentru contribuții substanțiale la susținerea necondiționată și dezvoltarea relațiilor între cele două academii, pentru gestul de înaltă considerație și prietenie, președintele AȘM i-a înmânat domnului academician Bogdan Cristofor Simionescu diploma de gratitudine „pentru contribuție excepțională la dezvoltarea și promovarea științei, colaborare fructuoasă cu Academia de Științe a Moldovei, precum și cu prilejul aniversării a 60-a de la fondarea AȘM și împlinirii a 75 de ani de la crearea primelor instituții științifice de tip academic în Republica Moldova”.

 

Eugenia Tofan,

AȘM

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Categorie: