- Vizualizări: 29
Academia Regală Suedeză de Științe a decis să acorde Premiul Nobel pentru Chimie 2026 cercetătorilor Henri B. Kagan (Franța) și Kenso Soai (Japonia), „pentru descoperirea efectelor neliniare și a autocatalizei în sinteza organică asimetrică”.
Cercetările celor doi laureați au contribuit fundamental la înțelegerea modului în care anumite forme moleculare pot fi obținute și amplificate selectiv, oferind noi perspective asupra uneia dintre întrebările fundamentale ale chimiei: originea asimetriei moleculare.
Numeroase molecule, inclusiv aminoacizii, pot exista în două forme care sunt imagini în oglindă una față de cealaltă, fenomen cunoscut sub denumirea de chiralitate. Deși cele două forme au aceeași compoziție chimică, ele pot avea proprietăți și efecte biologice diferite. În organismele vii predomină, de regulă, doar una dintre aceste forme, iar explicarea apariției unei asemenea asimetrii a reprezentat mult timp o provocare pentru oamenii de știință.
Potrivit Academiei Regale Suedeze de Științe, Henri B. Kagan a demonstrat că, în anumite reacții asimetrice, un dezechilibru inițial foarte mic între cele două forme „în oglindă” ale unei molecule poate fi amplificat, conducând la un exces semnificativ al uneia dintre acestea.
Descoperirea efectelor neliniare în sinteza asimetrică a avut un impact major asupra chimiei moderne, în special asupra dezvoltării unor metode mai eficiente de obținere selectivă a compușilor chirali. Aceste procese sunt importante pentru industria farmaceutică, producerea aromelor și parfumurilor, precum și pentru dezvoltarea unor materiale noi.
La rândul său, Kenso Soai a realizat un progres remarcabil prin descoperirea unei reacții chimice autocatalitice capabile să își amplifice propria asimetrie. În acest proces, produsul reacției acționează drept catalizator pentru formarea unei cantități suplimentare din același produs, ceea ce permite amplificarea progresivă a uneia dintre cele două forme moleculare.
Cunoscută în literatura de specialitate drept „reacția Soai”, această descoperire a demonstrat experimental modul în care un dezechilibru molecular inițial extrem de mic poate fi amplificat până la predominarea uneia dintre cele două forme „în oglindă”. Potrivit Academiei Regale Suedeze de Științe, experimentul oferă indicii importante pentru înțelegerea modului în care asimetria moleculară ar fi putut apărea înainte de dezvoltarea vieții.
Henri B. Kagan, născut în 1930 la Boulogne-Billancourt, Franța, și-a obținut doctoratul în 1960 la Collège de France. Este profesor emerit al Université Paris-Sud și este recunoscut pentru contribuțiile sale fundamentale în domeniul catalizei și al sintezei asimetrice.
Kenso Soai, născut în 1950 la Hiroshima, Japonia, și-a obținut doctoratul în 1979 la Universitatea din Tokyo. Este profesor emerit la Tokyo University of Science, iar activitatea sa științifică este consacrată în special autocatalizei asimetrice și mecanismelor care pot explica apariția homochiralității.
Premiul Nobel pentru Chimie este acordat anual de Academia Regală Suedeză de Științe pentru descoperiri și contribuții de importanță majoră în domeniul chimiei.
În 2025, distincția a fost acordată cercetătorilor Susumu Kitagawa, Richard Robson și Omar M. Yaghi, pentru dezvoltarea structurilor metal-organice.
Premiul Nobel pentru Chimie este al treilea anunțat în cadrul Săptămânii Nobel 2026. Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină a fost acordat cercetătorilor Karl Deisseroth, Peter Hegemann și Georg Nagel, pentru descoperirile privind canalele ionice activate de lumină și optogenetica, iar Premiul Nobel pentru Fizică i-a revenit cercetătorului Francis Halzen, pentru contribuțiile decisive la Observatorul de Neutrini IceCube și pentru descoperirea neutrinilor de înaltă energie de origine astrofizică.
Cristina BUMBU
